Introducere în psihometria modernă

Lucrarea îmbogățește literatura de specialitate din domeniul psihometriei, fiind o sinteză echilibrată între tradiția teoretică și inovațiile generate de transformarea digitală a științelor comportamentale. Sunt prezentate principiile fundamentale ale construcției testelor, modelele statistice și criteriile de validare, integrate într-o viziune compatibilă cu provocările erei digitale. Volumul abordează teme de actualitate precum testarea adaptativă computerizată, utilizarea inteligenței artificiale în evaluarea psihologică, protecția datelor și guvernanța etică a algoritmilor.

Prin conținutul său orientat spre soluții, cartea îl invită pe cititor să înțeleagă mecanismele psihometriei și să participe activ la modelarea unui viitor în care evaluarea este explicabilă, echitabilă și centrată pe persoană. Este o lucrare menită să inspire responsabilitate științifică, reflecție critică și implicare în excelența profesională. 

Prezenta lucrare se adresează psihologilor, psihoterapeuților și cercetătorilor în domeniu.

Ruxandra Victoria Paraschiv este doctor în psihologie, lector universitar la Facultatea de Psihologie a Universității Titu Maiorescu. Este specializată în psihologie experimentală și psihometrie. Are contribuții stiințifice în domenii cum ar fi prelucrările statistice, algoritmizările clasice și de învățare automată și obiectivarea indicatorilor psihologici prin cuantificare numerică.

Vlad Zamfirescu este licențiat și masterand în psihologie, licențiat și doctor în științe juridice, autor de cercetări psihometrice și jurimetrice.

Psihometria, ca ramură metrică a psihologiei, reprezintă demersul sistematic de măsurare a constructelor latente care stau la baza gândirii, emoțiilor și comportamentului uman. De-a lungul istoriei, psihometria a urmărit cu rigoare obiectivarea trăsăturilor psihice, a abilităților cognitive, a stărilor afective și a predispozițiilor comportamentale, oferind un cadru metodologic robust pentru înțelegerea și cuantificarea funcțiilor mentale. De la primele instrumente standardizate dezvoltate de Alfred Binet, la teoriile factorilor g elaborate de Spearman sau Thurstone și până la rafinamentele contemporane ale Teoriei Răspunsului la Item (IRT), psihometria a evoluat, fără a-și abandona vreodată misiunea fundamentală: aceea de a furniza măsurători precise pentru fenomene invizibile, dar semnificative din punct de vedere psihologic.
Autorii

Trecerea psihometriei în etapa digitalizării nu constituie un simplu proces de adaptare tehnologică, ci o transformare de paradigmă. În contextul unei lumi profund interconectate, marcată de prezența constantă a internetului și a dispozitivelor mobile, de dezvoltarea aplicațiilor inteligente și de emergența inteligenței artificiale și a datelor masive (Big Data), psihometria își extinde atât orizontul metodologic, cât și cel aplicativ. Evaluarea psihologică nu se mai reduce la aplicarea punctuală a unui test într-un mediu controlat, ci devine un proces dinamic, continuu, contextualizat și adesea integrat în activitățile cotidiene ale individului. Psihometria, în această nouă configurație, permite colectarea și analizarea datelor în timp real, în context natural, realizând o perspectivă mai nuanțată și ecologic validă asupra funcționării psihologice.
Autorii