Nu aveți produse în coș
Descriere
După ce Jean Piaget a identificat diferitele stadii ale dezvoltării intelectuale a copilului și a indicat regulile cărora li se supune aceasta. Nimic din domeniul psihologiei — fie că vorbim despre achiziția limbajului sau despre apariția moralității infantile — nu a mai fost văzut în același mod. Descoperirile sale orientează astăzi toate activitățile de cercetare, constituie baza pe care se clădește orice formă de educație nouă, inspiră orice reformă serioasă a învățământului. În volumul de față cititorul va descoperi scrieri în care Piaget expune și comentează ideile de bază din principalele sale cărți într-un mod accesibil tuturor celor interesați de psihologia copilului, de creștere și dezvoltare.
Putem distinge două aspecte în dezvoltarea intelectuală a copilului. Pe de o parte, ceea ce putem numi aspectul psihosocial, adică tot ceea ce copilul primește din exterior, învață prin transmitere familială, școlară, educativă în general; și apoi există dezvoltarea pe care o putem numi spontană, pe care o voi numi pe scurt psihologică, aceasta fiind dezvoltarea inteligenței în sine: ceea ce copilul învață singur, ce nu i‑a fost predat, ci ceea ce trebuie să descopere singur; iar acest lucru este, în esență, ceea ce reclamă mult timp.
Jean Piaget
În școlile noastre de la Geneva, predarea noțiunii de proporție elevilor se începe doar către vârsta de 11 ani. De ce nu mai devreme? Este evident că programa școlară ar fi introdus predarea proporțiilor la vârsta de 9 sau chiar de 7 ani în cazul în care copilul ar putea să o înțeleagă mai devreme. Însă e nevoie să se aștepte până la 11 ani pentru asta, deoarece această noțiune presupune nenumărate operații complexe.
Jean Piaget
Cuprins
Preambul
1.Inconștientul afectiv și inconștientul cognitiv
2.Stadiile dezvoltării intelectuale a copilului și a adolescentului
3.Praxiile prezente la copil
4.Percepție, învățare și empirism
5.Limbajul și operațiile intelectuale
6.Ceea ce rămâne din teoria gestaltistă
7.Necesitatea și semnificația studiilor comparative de psihologie genetică
8.Viața și gândirea
9.Timpul și dezvoltarea intelectuală a copilului
Referințe
Afișează mai mult
Putem distinge două aspecte în dezvoltarea intelectuală a copilului. Pe de o parte, ceea ce putem numi aspectul psihosocial, adică tot ceea ce copilul primește din exterior, învață prin transmitere familială, școlară, educativă în general; și apoi există dezvoltarea pe care o putem numi spontană, pe care o voi numi pe scurt psihologică, aceasta fiind dezvoltarea inteligenței în sine: ceea ce copilul învață singur, ce nu i‑a fost predat, ci ceea ce trebuie să descopere singur; iar acest lucru este, în esență, ceea ce reclamă mult timp.
Jean Piaget
În școlile noastre de la Geneva, predarea noțiunii de proporție elevilor se începe doar către vârsta de 11 ani. De ce nu mai devreme? Este evident că programa școlară ar fi introdus predarea proporțiilor la vârsta de 9 sau chiar de 7 ani în cazul în care copilul ar putea să o înțeleagă mai devreme. Însă e nevoie să se aștepte până la 11 ani pentru asta, deoarece această noțiune presupune nenumărate operații complexe.
Jean Piaget
Cuprins
Preambul
1.Inconștientul afectiv și inconștientul cognitiv
2.Stadiile dezvoltării intelectuale a copilului și a adolescentului
3.Praxiile prezente la copil
4.Percepție, învățare și empirism
5.Limbajul și operațiile intelectuale
6.Ceea ce rămâne din teoria gestaltistă
7.Necesitatea și semnificația studiilor comparative de psihologie genetică
8.Viața și gândirea
9.Timpul și dezvoltarea intelectuală a copilului
Referințe