Emoții explozive

Traversăm un moment cultural exploziv.

Fie că îl explicăm prin inegalități, dezamăgirea față de politicieni, memoria traumatică, cultura woke, ascensiunea populismului sau amenințarea tehnologiei, cu toții simțim că trecem printr-o criză profundă și tensionată.

Cartea pleacă de la ipoteza că speranța a fost fundamentul emoțional al modernității: a alimentat ambiția și a făcut posibilă promisiunea progresului. Astăzi, însă, speranța se transformă în dezamăgire, invidie, furie sau nostalgie. Promisiunea unei vieți mai bune este tot mai greu de susținut într-o lume marcată de precaritate, insecuritate și inegalități,  în care succesul și eșecul au devenit strict responsabilitatea individului (și nu a contextului social).

La granița dintre sociologie, psihologie și filosofie, Illouz descrie modul în care corporațiile, piața de consum, familia și statul ne modelează astăzi viața afectivă.

EVA ILLOUZ (născută în 1961, în Maroc) este director de cercetare la Centrul European de Sociologie și Științe Politice din cadrul CSE-EHESS Paris. A predat la Universitatea Ebraică din Ierusalim și a fost invitată să țină cursuri la Universitatea Princeton și la Universitatea din Zürich.

Cercetările sale se concentrează asupra sociologiei și teoriei critice a emoțiilor, culturii și capitalismului și asupra felului în care societatea și instituțiile modelează viața noastră afectivă. Autoare a optsprezece cărți, traduse în douăzeci și cinci de limbi, Illouz a fost inclusă în 2022 în clasamentul celor mai influente femei sociolog din ultimul deceniu, potrivit platformei Academic Influence. În limba română, a mai apărut volumul De ce iubirea doare? O explicație sociologică.

Cuprins
Prefață  

Introducere. Emoții și disconfort în cultură 
Societatea dinăuntrul sufletului 
Literatura ca mediu de învățare a emoțiilor 

PARTEA ÎNTÂI. Visul american: o distopie emoțională? 
1. Sublimul și cruzimea speranței 
Instituții ale speranței 
Între teologie și politică 
Visul american 
Resemnarea prin truda în van  
Concluzie  

2. Gustul amar al dezamăgirii 
Clișee și intensitate emoțională 
Visurile și cultura consumului 
Fantazare și estetizare
Nemiloasa promisiune a meritului
Concluzie

3. Invidia. Emoția mută 
Virtutea capitalismului 
O emoție demonică 
Truda neîncetată a invidiei 
Concluzie

PARTEA A DOUA. Emoțiile naționalismului și ale democrației      
4. Mânia. Enigma sufletului 
De la onoare la dreptate
Crescuți să ne așteptăm ca lumea să fie corectă 
Furia, ca performare a democrației    
Mânia ca enigmă morală 
Concluzie  

5. Frica și politica vulnerabilității 
O emoție lipsită de eroism  
Liberalismul și oroarea fricii 
Democrațiile liberale și amplificările amenințărilor     
Efectele politice ale fricii
Militarizarea societății 
Frica și sensibilitatea precaută 
Frica, un câmp de luptă 
Concluzie  

6. Nostalgia și dezrădăcinarea. 
Inventarea căminului pierdut 
Găsirea unui cămin prin pierderea lui 
Nostalgia și dureroasa naștere a modernității 
Să te trezești în pielea unei insecte  
Dezrădăcinarea și nostalgia restaurativă 
Exilul permanent    
Concluzie

PARTEA A TREIA. Intimitatea implozivă 
7. Rușine și mândrie. Cum ne definesc ceilalți     
Apariția conștiinței pornind de la rușine 
Rușinea ontologică 
Cei care provoacă rușinea     
Ruperea tăcerii impuse de rușine: mândria ca armă politică 
De la ghirlandă de flori la sclipici 
Concluzie  

8. Gelozia. Ștreangul pe care ți-l pui cu mâna ta 
Monstrul verde și dorința arzătoare de a ști  
Mintea posesivă 
Concluzie  

9. Iubirea. De la transgresiune la complexitate 
Pasiunea antisocială 
Iubirea transformă societatea 
Iubirea și societatea își dau mâna     
Iubirea ca formă socială complexă      
Concluzie 

Coda. Puterea emoțiilor 
Note  
Mulțumiri