Descriere
Cum procedează oamenii atunci când încearcă să dea un sens vieții lor? Cum putem studia anumite aspecte ale unui individ fără a pierde din vedere importanța întregului? Cum putem studia oamenii într-un mod științific și să formulăm legi generale, fără să pierdem din vedere bogăția de detalii specifică fiecărui individ?
Urmând tradiția intelectuală a unor psihologi prestigioși precum Erik Erikson și Henry Murray, ce au jucat un rol important în dezvoltarea gândirii sale, Dan P. McAdams este preocupat de o psihologie a personalității care pune accentul pe persoana întreagă – personologia. McAdams sugerează că îi putem înțelege pe oameni în termenii istoriei lor de viață, ai narațiunii dinamice pe care fiecare dintre noi și-o creează pentru a da un sens trecutului și pentru a ne orienta spre viitor. Începând cu etapa adolescenței târzii, ne construim anumite povești care formează baza identității noastre - identitatea ca poveste de viață. Prin urmare, povestea noastră de viață nu este doar o simplă abstracțiune sau un proces ludic, ci ea are puterea de a conferi unitate și scop vieții noastre.
Dan P. McAdams este profesor de psihologie la Northwestern University. Este un cercetător renumit în domeniul psihologiei narative și este cunoscut pentru formularea teoriei identității ca poveste a vieții. A publicat numeroase articole și cărți în domeniul psihologiei personalității.
Ipoteza mea centrală este aceea că identitatea reprezintă o poveste de viață pe care indivizii încep să și-o construiască, inconștient sau conștient, în perioada adolescenței târzii. Ca atare, identitățile pot fi înțelese în termeni direct relevanți în raport cu poveștile. Asemenea poveștilor, identitățile pot lua o formă „bună” – caracterizate de coerență și consistență narativă - sau pot avea un format slab, ca povestea cu vulpea și ursul, caracterizată de impas și lipsă de rânduială. - Dan P. McAdams
Măreția identității constă în legarea de către ea laolaltă a trecutului, prezentului și a unui viitor anticipat. Acțiunea poveștii este plasată într-un cadru de credințe și valori; personajele principale ale poveștii au fost stabilite ca imagini ale sinelui personificate și idealizate (imago-uri); iar punctele importante ale poveștii – de vârf, de jos și cele de cotitură –, adică episoadele nucleare, au fost organizate ca evenimente de referință din trecut. Date fiind toate acestea, ce este de făcut în viitor? Poveștile pe care ni le spunem nouă înșine cu scopul de a trăi abordează această întrebare incluzând scenarii (planuri, proiecte) pentru capitolele ce urmează a fi trăite. Aceste scenarii cu privire la viitor se concentrează adesea și în mod ideal pe generativitate.
- Dan P. McAdams
Cuprins
1. PROBLEMA IDENTITĂȚII
Unitate și scop
—Teoria identității a lui Erikson
—Perioada timpurie și perioadele ulterioare
—Stadiile psihosociale ale dezvoltării
Identitatea ca poveste
O analiză de natură personologică
—Tradiția personologică
—Studiul de față
—Capitolele următoare
Concluzii și rezumat
2. IDENTITATEA ȘI POVESTEA VIEȚII
Luther descris de Erikson
—O călătorie ideologică
—Eroii poveștii
Studiul empiric al identității
—Statusurile identității
—Atingerea identității
—Moratoriul
—Angajamentul prematur
—Difuzia
—Luther revizuit
Semnificația poveștilor în literatură și în viață
—Ce este o poveste?
—Funcțiile poveștii
—Formele poveștii
Un model al identității ca poveste a vieții
—Concepte înrudite
—O privire de ansamblu asupra modelului
3. LINIILE TEMATICE
Liniile tematice ca motivații umane
Motivația pentru intimitate
—Teorie și scorare
—Gânduri și comportamente spontane
—Relații personale
—Adaptarea la viață
—Diferențe de gen
Motivația pentru putere
—Teorie și scorare
—Comportamentul instrumental
—Relațiile personale
—Adaptarea la viață
—Alte rezultate; Diferențe de gen
O explorare: arhetipurile mitice
—Motivații și mituri
—Sandy M.
—Jessica C.
4. COMPLEXITATEA NARATIVĂ
Structura și dezvoltarea
Complexitatea structurală și Eul
—Perspectiva lui Loevinger asupra Eului
—Stadiile dezvoltării Eului
—Cercetarea asupra dezvoltării Eului
—Dezvoltarea Eului în studiul de față
O explorare: tipurile generice de intrigă
—Eul și intriga
—Eul și motivația
5. EPISOADELE NUCLEARE
Experiențe umane semnificative
—Cele mai timpurii amintiri
—Experiențe de vârf și experiențe de jos
—Extaz și flux
—Scene nucleare 23
Continuitate și transformare în episoadele nucleare
—Colectarea episoadelor
—Continuitate: origini, afirmații
—Transformare: puncte de cotitură, finaluri
Episoade de putere și de intimitate
—O cercetare preliminară
—Cele patru teme principale ale puterii: forța, impactul, acțiunea, statutul
—Cele patru teme principale ale intimității: comunicarea/ împărtășirea, prietenia/ iubirea, simpatia, atingerea
—Episoadele nucleare pozitive: privire de ansamblu asupra rezultatelor
—Episoadele nucleare negative: privire de ansamblu asupra
rezultatelor
Complexitatea și episoadele nucleare
Episoadele nucleare și calitatea vieții
6. IMAGOURILE
Fundamentul teoretic
—Arhetipurile
—Obiectele internalizate
—Stări și scenarii
—Concluzie
Imagourile din etapa de mijloc a vieții
—Observații inițiale
—O taxonomie a imagourilor
Imagouri ale puterii
—Privire de ansamblu
—Zeus
—Hermes
—Ares
Imagouri ale intimității
—Privire de ansamblu
—Demetra
—Hera
—Afrodita
Imagouri combinate
—Nivel înalt de putere și nivel înalt de intimitate
—Nivel scăzut de putere și nivel scăzut de intimitate
Imagourile, complexitatea și maturizarea identității
—Integrarea imagourilor
—Rezultate
7. CADRUL IDEOLOGIC
Dezvoltarea ideologiei religioase: Un studiu inițial
—Fundal
—Patru statuturi ideologice
—Dezvoltarea Eului
—Rolul motivațiilor
—Concluzie
Structura cadrelor ideologice
—Stadii și complexitate
—Câteva descoperiri cu privire la dezvoltarea Eului
Conținutul cadrelor ideologice
—Valori, credințe, filosofii de viață
—Două „voci“ ideologice
—Câteva descoperiri cu privire la motivații
Despre schimbarea cadrului
—Conversie versus dezvoltare
—Crize în ideologie și în identitate
8. SCENARIUL GENERATIVITĂȚII
O privire îndeaproape asupra generativității
Locul generativității în ciclul vieții umane
—Un plan pentru viitor
—Criza vârstei de mijloc
Scenariile generativității în cazul adulților aflați la mijlocul
—Complexitatea scenariului
—Conținutul scenariului generativității
—Diferențe individuale în generativitate
Post-scriptum
Anexa A: Informații demografice
Anexa B: Chestionare interviuri pentru evaluarea poveștii vieții
Anexa C: Un scurt rezumat cu privire la sistemul de scorare a motivației pentru intimitate
Anexa D: Testul de Completare a Frazelor
Anexa E: Chestionarul Nivelului de Satisfacție în Viață
Anexa F: Tabelul cu descrierea imagoului
Bibliografie