Respectul. De la stimă la deferenţă, o problemă de nuanţă

Respectul este un concept discret, distant, ambiguu. El se înrudeşte cu stima, consideraţia, deferenţa. Prin aceasta el sugerează o anumită detaşare, o moderaţie, care l-ar face să păcătuiască prin lipsă. Oamenii cumsecade, despre care se spune că sunt respectabili, nu sunt din acest motiv socotiţi remarcabili şi nici măcar buni. [...] În orice caz respectul este în general considerat ca fiind uşor deficitar. Oare ce-i lipseşte? Să fie oare pasiunea, curajul, dragostea?
Respect poate însemna stimă, dar oare cine se mulţumeşte cu stima? La asta s-ar putea obiecta că distanţa şi răceala presupuse de acest termen îi dau un plus de virtute şi de forţă. "Păstraţi o distanţă respectuoasă." Iar în politică, fireşte, ni se cere să respectăm "drepturile". Acest concept este rece, axiomatic. Drepturile se cer respectate.
[...]
Respectul de sine: a-ţi regăsi respectul de sine; dar oare cum l-ai pierdut? Prin păcat, slăbiciune, autosatisfacţie?
Dacă îl afirmăm, putem oare disocia autosatisfacţia de "complezenţă"?
Cuvintele au o existenţă agitată în oceanul limbajului. Cred că este util (vreau să zic salutar) să asemuim respectul cu veneraţia. [...] Respectul se adresează drepturilor, dar şi persoanelor, animalelor, lucrurilor, naturii, ideilor, artei, dar şi către ceea ce este bun, sfânt etc. Fireşte, respectul implică păstrarea distanţelor, dar şi iubire, bunătate, răbdare, delicateţe. Învăţaţi-i pe copii aceste virtuţi, spuneţi-le să fie buni cu păianjenii. Sau poate chiar: "Nu-i atingeţi!"

• 

  Agutoki. Impresii de călătorie ...

  Carmen Strungaru

  49.00 RON 32.83 RON
• 

  Şi fusesem izgonit din Rai

  Ion Mărculescu

  39.00 RON 26.13 RON
• 

  Din prietenia unui munte

  Pascal Bruckner

  45.00 RON 30.15 RON