Editura Trei

Mintea familiară reprezintă o evaluare filosofică a credibilităţii ştiinţifice a psihologiei de simţ comun. Astfel, pornind de la literatura filosofică de ultimă oră, lucrarea urmăreşte să răspundă la o întrebare fundamentală: îşi au locul în cadrul ştiinţei practicile explicative şi predictive obişnuite, care fac apel la stări mentale precum intenţia sau opinia? Se pot ele integra, de pildă, într-o psihologie matură? Sau dimpotrivă, acest mod de a explica şi anticipa comportamentul celuilalt este incompatibil cu orice teorie care se doreşte cu adevărat ştiinţifică?
Este un subiect de evident interes pentru oricine este preocupat de filosofia minţii sau cea a psihologiei. Şi întrucât astfel de modalităţi explicative şi predictive figurează într-o multitudine de construcţii teoretice, pornind de la cele din istorie, continuând cu cele din sociologie şi sfârşind cu cele economice, lucrarea va fi de maxim interes pentru oricine este preocupat de fundamentele ştiinţelor omului.

Bogdan Boghiţoi este doctor în filosofie, asistent de cercetare în cadrul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti.

Cuprins:

Introducere
Obiective
Provocarea eliminativistă
Structura lucrării

Partea I
Ce nu este psihologia de simț comun
Psihologie de simț comun și raționalitate
Introducere
Davidson, normativitate şi raţionalitate
Lipsa obiectivităţii
Specificitatea metodologică a psihologiei de simţ comun
Normativitate și atitudini propoziţionale
Inferenţialismul lui Brandom
Probleme cu atribuirea
Cele două sensuri ale lui „opinie“
Raţionalitate, normativitate şi atitudinea intenţională a lui Dennett
Concluzii cu privire la raționalitate
Psihologie de simț comun, cauzalitate și caracter nomic
Este explicația psihologică de simț comun cauzală?
Există legi psihologice de simț comun?
Problema simulaționismului
Recuperarea acestor legi de către știință întâmpină dificultăți de principiu?
Perspectiva informațională asupra stărilor mentale comune

Partea a II-a
Stări mentale de simț comun, externalism și problema conținutului restrâns
Introducere: externalismul, o problemă de fond
Externalism și atribuire
Argumentul curent
Un experiment mintal al lui Burge
Ce valoare au intuițiile noastre?
Reinterpretările experimentului mintal al lui Burge
1. Interpretarea atribuirilor ca fiind de re
2. Conținutul este nedefinit
3. Construcția unei noțiuni ad-hoc
4. Strategia metalingvistică
Varianta noastră de externalism. Un prim set de remarci
Al doilea experiment mental al lui Burge
Experimentul mental al lui Davidson
Conținutul restrâns — un nou drum închis
Conținutul restrâns, ca remediu pentru dificultățile legate de cauzație
Critica lui Putnam la adresa argumentului conținutului restrâns
Imaginea unei psihologii
Stările mentale restrânse au probleme cu individuația
Diferența între stările largi și presupușii omologi interni: contra Stich și Kim
Cauzalitate și factori externi: contra Fodor și Stich
Argumente din reprezentaționalitate în favoarea conținutului restrâns: conținutul larg nu este suficient

Partea a III-a
Spre un nou model funcționalist
Funcționalismul clasic și problematica sa
Obiective
Perspectiva funcționalistă — privind înapoi
Funcționalismul, în genere
Funcționalismul de simț comun
O privire sintetică asupra poziției supuse evaluării: trei teze funcționaliste
Problema rolului funcțional și prima teză a funcționalismului
Churchland și succesul explicativ/predictiv al teoriilor funcționale
Putnam II și imposibilitatea de a defini stări funcționale
Psihologia funcționalistă este un proiect imposibil de realizat din cauza limitărilor minții omenești
Putnam și chestiunea holismului
Holism, aspect normativ și identitate
Holism și problema manualului de traducere
Problema realizabilității multiple
Lewis și problema identificărilor psihofizice
Churchland: substraturi multiple, legi unice
Block, definibilitate și realizabilitate multiplă
Problema absenței stărilor mentale
Block: T1 și T2 nu sunt compatibile
Kim și problema proiectabilității
Argumentul metafizic al lui Kim
Putnam II: orice sistem poate implementa o proprietate funcțională
Schiță a unui nou model funcționalist
Varianta noastră de funcționalism
Ce sunt stările mentale de simț comun?
Respingerea lui T3
În ce direcție ne îndreptăm
Răspuns la posibile obiecții
Owens și problema rolului funcțional
Schiffer și experimentele tip „Pământul Geamăn“
O perspectivă mai largă. Corolare

Partea a IV-a
Problema eliminativismului. Concluzii
Neuroștiință și eliminativism
Conecționism și psihologie de simț comun
O examinare a argumentelor lui Churchland
Incapacitatea psihologiei de simț comun de a explica anumite fenomene accesibile neuroștiinței
Incapacitatea de a evolua a psihologiei de simț comun
Problema izolării psihologiei de simț comun
Concluzii
Opere citate