American Journal of Psychotherapy nr. 1/2008

Nr. de pagini: 148

ISBN: (ISSN) 1844-5632

Produsul nu este disponibil momentan

Revista oficială a Asociaţiei pentru Dezvoltarea Psihoterapiei. Fondată în 1939
Numărul 1 / 2008
Traducători: Ştefania D. Niţă, Simona Reghintovschi
Pentru abonamente compleţati formularul de pe sit sau sunaţi la: 021-300-60-90

Descriere
Din aceeași colecție
De același autor

Rezumate:
Încorporarea minţii: Mişcarea — conţinător al agresivităţii distructive
Stuart W. Twemlow, M.D.; Frank C. Sacco, Ph.D.; Peter Fonagy, Ph.D, F.B.A.
Traducere din engleză: Ştefania D. Niţă

Persoanele violente, care nu mentalizează şi comit agresiuni, de regulă nu răspund doar abordărilor terapeutice verbale. Ipoteza noastră este că pentru acest tip de persoane sunt esenţiale terapiile cu orientare fizică, precum yoga sau artele marţiale, combinate cu terapia psihodinamică. Totodată, arătăm legătura directă dintre încorporare şi nucleul chinestezic al experienţelor de ataşament uşor perturbate. Acest procedeu de încorporare a minţii necesită un cadru sigur, conţinător, existent în terapeut. Vinietele clinice ilustrează modul în care se poate realiza acest lucru, atât într-un cadru individual de lucru, cât şi în context social. De asemenea, ele indică modalitatea prin care pot fi combinate tehnici şi teorii. Lipsit de consistenţă, însă violent, membrul unei bande imită formele societăţii care îi neagă existenţa. În absenţa unei comunităţi, este iniţiat şi iniţiază. În absenţa unei cauze, porneşte un război. În absenţa justiţiei, condamnă şi este condamnat… Banda este manifestarea ruşinii şi a inadecvării… imitaţiile noastre de ordine au întârziat înţelegerea: ordinea tradiţională însăşi a pregătit spaimele care ne-au împins în bandă. Banda desăvârşeşte distrugerea identităţii începute de neşansă şi, astfel, devine o violenţă practicată către sine însuşi. Intrat într-o bandă, un nimeni devine nimic cu un nume nou şi obraznic. Donald Revell (1993, p. 82)

Oferă teoria ataşamentului resurse noi în tratamentul pacienţilor schizoafectivi?
Florence Schmitt, M.A.; Ilpo Lahti, M.D., Ph.D.; Jorma Piha, M.D., Ph.D.;
Traducere din engleză: Simona Reghintovschi

Teoria ataşamentului reuneşte bazele biologice şi psihologice ale comportamentului uman şi, ca urmare, poate fi un cadru util pentru înţelegerea şi tratamentul pacienţilor schizoafectivi. Mai mult, factorii care conduc la un ataşament securizant între mamă şi copil pot fi aplicaţi relaţiei dintre psihoterapeut şi pacient. Psihoterapia poate ajuta pacientul să formeze noi tipare de ataşament şi noi modele de relaţie, care amplifică adaptarea şi complianţa la tratament. Acest articol pune în discuţie utilitatea teoriei ataşamentului pentru tratamentul complet al pacientului schizoafectiv.

Prezentările de sine şi dinamica statutului în psihoterapie şi supervizare
Wynn Schwartz, Ph.D.; Traducere din engleză: Ştefania D. Niţă

Acest articol explorează aspectele de bază ale dinamicii statutului în psihoterapie şi supervizare. Prezentarea de sine şi indicatorii de statut creează o dinamică ce afectează participanţii la psihoterapie şi supervizare. Uneori, „corectitudinea politică" le creează dificultăţi terapeuţilor în formare în discutarea sentimentelor şi observaţiilor referitoare la diferenţele de statut în raport cu supervizorii lor. Unul dintre rolurile supervizării este cel de rit de trecere, implicând tranziţia persoanei în formare de la lumea ne-psihologilor la a fi membru al comunităţii psihologilor. În timpul supervizării, autodezvăluirea de către supervizor a detaliilor autobiografice relevante şi a gândurilor şi sentimentelor problematice este recomandată ca fiind utilă, deşi aceste dezvăluiri în practica psihoterapeutică pot fi neadecvate sau riscante.

Răspunsurile terapeuţilor la formarea în psihoterapia de susţinere de scurtă durată (PSS)
John C. Markowitz, M.D.; Rachel Manber, Ph.D.; Phyllis Rosen, L.C.S.W.; Traducere din engleză: Ştefania D. Niţă

Puţine cercetări se adresează formării în psihoterapia de susţinere. Acest articol descrie clinicieni formatori într-o formă de psihoterapie de susţinere de scurtă durată (PSS) pentru un studiu multi-site al depresiei şi prezintă o anchetă a atitudinilor terapeuţilor faţă de PSS. Am presupus că în timp ce majoritatea terapeuţilor vor declara că s-au adaptat la PSS, terapeuţii formaţi în terapie cognitiv-comportamentală (TCC) vor declara o frustrare faţă de PSS. Şaisprezece (89%) din 18 terapeuţi au completat un scurt chestionar. Terapeuţii au afirmat că au câştigat confort cu conceptele şi intervenţiile de susţinere. Terapeuţii de orientare cognitiv-comportamentală nu au prezentat o frustrare mai mare determinată de restricţiile intervenţiei. Toţi practicienii au indicat că folosesc deja sau intenţionează să folosească PSS în afara studiului şi că formarea în PSS le-a schimbat modul de evaluare a psihoterapiei. Majoritatea terapeuţilor din studiu nu fuseseră formaţi anterior în terapia de susţinere, dar au afirmat că s-au adaptat la PSS şi că au apreciat punctele tari şi limitările sale.

Clienţii din psihoterapie ca fenomene umane
Janet L. Etzi, Psy.D; Traducere din engleză: Simona Reghintovschi

În acest articol, clienţii din psihoterapie sunt văzuţi ca fenomene umane. Această perspectivă restabileşte adevăratul obiect de studiu al psihoterapiei. Unele dintre componentele esenţiale ale proiectului psihoterapiei este înţelegerea, opusă explicaţiei. Pe măsură ce terapeuţii se angajează în înţelegerea clienţilor, descoperă că se focalizează asupra subiectivităţii şi lumii interioare, atât a clienţilor, cât şi a lor. A-i vedea pe clienţi ca fenomene umane ce trebuie înţelese, în contrast cu a-i vedea drept cazuri ce trebuie explicate, orientează concentrarea terapeutului către un proces interpersonal mai complex, care include atât viaţa interioară a terapeutului, cât şi pe cea a clientului. Fenomenologia oferă un mijloc de articulare a subiectului de studiu autentic al psihoterapiei şi schimbă focalizarea de la o abordare după un model medical, la o abordare specifică ştiinţelor umaniste.

Recenzii de carte
George Makari: Revolution in Mind: The Creation of Psychoanalysis
(Revoluţia minţii: Crearea Psihanalizei). New York: Harper
(imprint al Harper Collins), 2008, 613 pp., $32.50, ISBN: 978-0-06-134661-3.

Matti Keinänen: Psychosemiosis as a Key to Body-Mind Continuum: The Reinforcement of Symbolization-Reflectiveness in Psychotherapy.
Nova Science Publishers, New York, 2005, 187 pp., $115.00, ISBN 1-59454-381-X.