Cărti la 10 lei
Învăţături de bună purtare pentru fetişcane întru folosul pensioanelor. Femeia şi paiaţa

Învăţături de bună purtare pentru fetişcane întru folosul pensioanelor. Femeia şi paiaţa

Autor: Pierre Louys

Nr. de pagini: 232

ISBN: 978-973-707-662-5


10RON

Titlul original: Manuel de civilité pour les petites filles à l'usage des maisons d'éducation

Limba originală: franceză
Traducere: Tristana Ir
Anul apariţiei: 2015


Format: 130 x 200 mm, paperback cu clape


Învăţături de bună purtare pentru fetişcane întru folosul pensioanelor a fost primul manuscris erotic al lui Pierre Louÿs care a văzut lumina tiparului şi rămâne de asemenea cea mai scandaloasă scriere a sa, în care umorul are întâietate în faţa lascivităţii. Prin intermediul unor sfaturi revoltător de vulgare şi oferite cu ostentaţie "întru folosul pensioanelor", pe un ton hilar şi parodic, fals dojenitor, Louÿs răstoarnă cu totul moravurile de sfârşit de secol XIX. Fie că enumeră reguli de etichetă în biserică, acasă sau la şcoală, fie că subliniază obligaţiile unei fete faţă de familie, comunitate sau Dumnezeu, Louÿs reuşeşte să ridiculizeze toate instituţiile şi nu lasă niciun tabu nepătat. Învăţături de bună purtare pentru fetişcane întru folosul pensioanelor a continuat să fie tot mai scandaloasă şi mai subversivă încă de la prima sa apariţie, în 1926.

Unul dintre cele mai mari romane despre iubirea obsesivă, Femeia şi paiaţa a fost publicat iniţial în Franţa, în 1898 şi este considerat capodopera lui Pierre Louÿs. A inspirat cinci versiuni cinematografice, printre care cea a lui von Sternberg din 1935 şi cea a lui Bunuel din 1977. Femeia şi paiaţa - inspirat atât din Carmen de Bizet, cât şi dintr-un episod din Memoriile lui Casanova - reprezintă o ilustrare a temelor decadente care se întind de la un sfârşit de secol la altul, o poveste pilduitoare al cărui titlu sugerează că, pentru a fi fatală, o femeie are nevoie de complicitatea unui om de paie.

Un autor de succes la vremea sa, Pierre Louÿs (1870-1925) a fost prieten cu scriitori de renume: André Gide, Paul Valéry, Oscar Wilde şi Stéphane Mallarmé, printre alţii; a reprezentat de asemenea, şi o sursă de inspiraţie pentru aceştia. Pierre Louÿs a dobândit celebritatea odată cu Aphrodite: mœurs antiques şi Les chansons de Bilitis, dar adevărata moştenire pe care a lăsat-o avea să fie descoperită abia după moartea sa: aproape 400 de kilograme de manuscrise erotice au fost găsite în locuinţa sa, care au fost împărţite imediat între colecţionari şi astfel, multe s-au pierdut. De atunci, a devenit un fapt incontestabil că Pierre Louÿs este cel mai mare scriitor francez de literatură erotică.

"În elaborarea uriaşei sale enciclopedii a sexului, pentru Pierre Louÿs nu există nicio limită în ce priveşte experienţele. Însă adevăratul tur de forţă e reprezentat de faptul că nimic nu e serios, nimic nu e trist, nimic nu e violent, nimic nu e terifiant. Louÿs e un poet care transpune totul în imagini, care se joacă întruna cu vorbele." Le Magazine Littéraire

"O femeie te înjură pe faţă, te ocărăşte: fă o reverenţă. Te loveşte: apără-te, dar ai grijă să nu se rănească. Te sărăceşte: nu i te împotrivi. Te înşală: nu dezvălui nimic, de teamă să n-o compromiţi. Îţi distruge viaţa: omoară-te, te rog! Dar să nu cumva, din vina ta, cea mai vremelnică suferinţă să îndurereze vreodată pielea acestor făpturi minunate şi nemiloase pentru care desfătarea răului aproape c-o depăşeşte pe aceea a cărnii."