Editori:
Silviu Dragomir
Vasile Dem. Zamfirescu
Director editorial:
Magdalena Mărculescu
Redactor:
Florin-Răzvan Mihai
Director producţie:
Cristian Claudiu Coban
Dtp:
Florin Paraschiv
Corectură:
Mădălina Geambaşu
Rodica petcu
Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.
Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.
Titlul original: The Romanovs 1613–1918 Autor: Simon Sebag Montefiore
Copyright © Simon Sebag Montefiore, 2016
Copyright © Editura Trei, 2017 pentru prezenta ediţie
O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București
Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
ISBN (print): 978-606-40-0301-0
ISBN (epub): 978-606-40-1808-3
Scumpei mele fiice
Lily Bathsheba
* * *
IN MEMORIAM
Stephen Sebag-Montefiore
1926–2014
*
Isabel de Madariaga
1919–2014
Fascicula 1
2. Petru cel Mare, de Sir Godfrey Kneller, 1698 (Bridgeman)
Fascicula 2
Fascicula 3
Fascicula 4
Ce greu pe frunte-apasă coroana Monomahului!
(Aleksandr Sergheevici Puşkin, Boris Godunov)
A fi stăpân pe sine se cheamă suprema stăpânire.*
(Seneca, Epistola 113)
Era anevoios să fii ţar. Rusia nu era o ţară lesne de cârmuit. Douăzeci de suverani din dinastia Romanov au domnit vreme de 304 ani, din 1613 până la distrugerea imperiului prin Revoluţia din 1917. Ascensiunea lor a început în timpul domniei lui Ivan cel Groaznic şi s-a încheiat pe vremea lui Rasputin. Cronicarii romantici ai tragediei ultimului ţar preferă să sugereze că familia ar fi fost blestemată, însă Romanovii au fost, de fapt, cei mai prodigioşi făuritori de imperii de la mongoli încoace. Se estimează că Imperiul Rus s-a mărit cu câte 55 de mile pătrate (142 km2) pe zi, după ce Romanovii au urcat pe tron în 1613, adică peste 20 000 mile pătrate pe an. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, stăpâneau o şesime din suprafaţa globului pământesc, iar expansiunea lor teritorială continua încă. Făurirea unui mare imperiu a fost în sângele fiecărui Romanov.
Sub anumite aspecte, această carte constituie un studiu despre caracter, analizând totodată deformarea personalităţii sub efectul puterii absolute. Parţial este şi povestea unei familii, cu iubirile, căsătoriile, adulterele şi copiii ei, dar care nu seamănă cu nicio altă poveste de acest fel — familiile regale sunt întotdeauna extraordinare, deoarece puterea îndulceşte şi contaminează relaţiile familiale tradiţionale: ispitele şi corupţia puterii covârşesc prea adesea lealitatea şi afecţiunea filiaţiilor naturale. Cartea aceasta este o istorie a monarhilor, cu familiile şi anturajul lor, însă este, de asemenea, un portret al absolutismului în Rusia. Or, indiferent de ceea ce se crede îndeobşte despre Rusia, negreşit cultura, sufletul, esenţa ei au fost dintotdeauna excepţionale, o natură singulară pe care această familie a năzuit să o întruchipeze. Romanovii au devenit însăşi definiţia nu numai a dinastiei şi a grandorii, ci şi a despotismului, o parabolă a nesăbuinţei şi aroganţei puterii absolute. Nicio altă dinastie, cu excepţia Cezarilor, nu ocupă un asemenea loc în cultura şi imaginaţia populară, iar ambele oferă învăţături universale despre felul în care funcţionează puterea personală, atunci şi acum. Nu este nicidecum o coincidenţă dacă titlul de ţar derivă din Cezar, la fel cum în limba rusă cuvântul pentru împărat este, pur şi simplu, latinescul imperator.