1.png

Editori:

Silviu Dragomir

Vasile Dem. Zamfirescu

Director editorial:

Magdalena Mărculescu

Redactor:

Florin-Răzvan Mihai

Director producţie:

Cristian Claudiu Coban

Dtp:

Florin Paraschiv

Corectură:

Mădălina Geambaşu

Rodica petcu

Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.

Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.

Titlul original: The Romanovs 1613–1918 Autor: Simon Sebag Montefiore

Copyright © Simon Sebag Montefiore, 2016

Copyright © Editura Trei, 2017 pentru prezenta ediţie

O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București

Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20

e-mail: comenzi@edituratrei.ro

www.edituratrei.ro

ISBN (print): 978-606-40-0301-0

ISBN (epub): 978-606-40-1808-3

Scumpei mele fiice

Lily Bathsheba

* * *

IN MEMORIAM

Stephen Sebag-Montefiore

1926–2014

*

Isabel de Madariaga

1919–2014

Lista ilustraţiilor

Fascicula 1

1. Mihail I, din manuscrisul Great Monarch’s Book, or Root of Russian Sovereigns, 1672. Aleksei, din manuscrisul Great Monarch’s Book, or Root of Russian Sovereigns, 1672 (akg-images). Sofia Alekseievna (akg-images). Palatul Terem, 1813 (akg-images). Palatul Poteşnîi (Alamy)

2. Petru cel Mare, de Sir Godfrey Kneller, 1698 (Bridgeman)

3. Petru cel Mare, de Ivan Nikitici Nikitin (Bridgeman). Ecaterina I, de Jean-Marc Nattier, 1717 (Bridgeman)

4. Aleksei Petrovici, de Johann Gottfried Tannauer, 1710 (akg-images). Aleksandr Danilovici Menşikov, cca 1725–1727 (akg-images). Petru al II-lea, de Andrei Grigorievici Ovsov, cca 1727 (Bridgeman)

5. Anna Ivanovna, cca 1730 (akg-images). Ernst Johann von Biron, cca 1730 (akg-images). Anna Leopoldovna, de Louis Caravaque, cca 1733 (Bridgeman). Ivan al VI-lea şi Julie von Mengden (Fine Art Images)

6. Elisabeta, de Charles van Loo, 1760 (Alamy). Petru al II-lea şi Ecaterina cea Mare, de Georg Christoph Grooth, cca 1745 (Bridgeman).

7. Ecaterina cea Mare, după Alexander Roslin, cca 1780 (Muzeul de Stat Ermitaj, de aici înainte Ermitaj)

8. Grigori Orlov, cca 1770 (Alamy). Grigori Potemkin, de Johann Baptist von Lampi (Muzeul Suvorov, Sankt-Petersburg). Ecaterina cea Mare, de Mihail Şibanov (Alamy). Platon Zubov, de Johann Baptist von Lampi (Galeria de Stat Tretiakov)

Fascicula 2

9. Pavel I, de Vladimir Lukici Borovikovsky, 1800 (Muzeul Rus de Stat). Maria Fiodorovna, de Jean Louis Voilee, cca 1790 (Muzeul Rus de Stat). Ivan Kutaisov, cca 1790 (Ermitaj). Anna Lopuhina, de Jean Louis Voilee (Muzeul Ermitaj)

10. Aleksandru I, de George Dawe, 1825 (Bridgeman). Aleksandru I întâlnindu-l pe Napoleon la Tilsit, 1807 (Getty)

11. Moscova în flăcări în 1812, de A. F. Smirnov, 1813 (akg-images). Aleksei Arakceev, de George Dawe, cca 1825 (Ermitaj). Mihail Kutuzov, cca 1813 (Alamy)

12. Elisabeta Alekseievna, de Elisabeth Louise Vigee-LeBrun, c. 1795 (Getty). Maria Narîşkina, de Jozef Grassi, 1807 (Alamy). Katia Bagration, de Jean-Baptiste Isabey, cca 1820 (RMN-Grand Palais, Muzeul Luvru). Declaraţia victoriei Aliaţilor după Bătălia de la Leipzig, 19 octombrie 1813, de Johann Peter Krafft, 1839 (Bridgeman)

13. Nicolae I, de Franz Krüger, 1847 (Topfoto). Alexandra Fiodorovna cu Aleksandru şi Maria, de George Dawe, cca 1820–1822 (Bridgeman). „Căsuţa“ din Peterhof (Corbis). Marele Palat din Kremlin (Alamy). Varenka Nelidova, cca 1830 (Getty). Aleksandr Puşkin, de Avdotia Petrovna Yelagina, cca 1827 (Getty)

14. Aleksandru al II-lea, cca 1888 (Ermitaj). Capitularea lui Şamil, de Theodore Horschelt (Muzeul de Arte Frumoase din Daghestan)

15. Nikolai Aleksandrovici şi Dagmar a Danemarcei, 1864 (Arhivele de Stat ale Federaţiei Ruse, de aici înainte GARF). Aleksandru Aleksandrovici şi Dagmar a Danemarcei, 1871 (Royal Collection Trust/HM Queen Elizabeth II 2016, de aici înainte Royal Collection). Aleksandru al II-lea cu Marie şi copiii lor, cca 1868 (Bridgeman)

16. Aleksandru al II-lea cu Ekaterina Dolgorukaia şi doi dintre copiii lor, cca 1875 (Marie Evans). Belvedere, Dealul Babigon (colecţia autorului). Schiţă cu Ekaterina Dolgorukaia, de Aleksandru al II-lea (colecţie particulară). Fanny Lear, cca 1875 (Dominic Winter Auctioneers). Konstantin Nikolaievici şi familia, cca 1860 (GARF). Aleksei Aleksandrovici şi generalul George Custer, cca 1872 (Getty)

Fascicula 3

17. Congresul de la Berlin, de Anton von Werner, 1878 (akg-images). Încoronarea lui Aleksandru al III-lea, de Georges Becker, 1888 (Ermitaj)

18. Aleksandru al III-lea şi familia la Palatul Gatcina, cca 1886 (Royal Collection). Matilda Kşesinskaia, cca 1900 (Alamy). Oaspeţi la nunta lui Ernst de Hessen cu Melita de Edinburgh, 1894 (Topfoto)

19. Nicolae şi Alexandra, 1903 (Topfoto). Serghei Aleksandrovici şi Ella, 1903 (Alamy). Aleksei Aleksandrovici, 1903 (Topfoto). Zina de Beauharnais, cca 1903 (GARF)

20. Palatul de Iarnă (Alexander Hafemann). Galeria Cameron, Palatul Ecaterina, de Feodor Alekseiev, 1823 (akg-images). Palatul Aleksandr (Walter Bibikow). Micul Palat, Livadia, cca 1900 (Getty). Palatul Alb, Livadia (Alamy). Vila de Jos, Peterhof (GARF)

21. Autorii Tratatului de Pace de la Portsmouth, 1905 (Topfoto). Duminica Sângeroasă, 9 ianuarie 1905 (Bridgeman). Deschiderea Dumei, 27 aprilie 1906 (Getty)

22. Grigori Rasputin cu familia regală şi Maria Vişniakova, 1908 (GARF). Rasputin cu admiratoarele lui, 1914 (Getty)

23. Nicolae al II-lea, Alexandra şi familia, cca 1908 (Beinecke Rare Book and Manuscript Library, Yale University, de aici înainte Yale). Alexandra şi Aleksei în cărucioare cu rotile, cca 1908 (Yale). Nicolae al II-lea la Palatul Aleksandr, cca 1908 (Yale)

24. Picnic, familia regală şi Anna Vîrubova, cca 1908 (Yale). Nicolae al II-lea, în excursie cu nişte curteni, Crimeea, 1908 (Yale). Nicolae al II-lea, în excursie cu fiicele lui, 1914 (Yale)

Fascicula 4

25. Alexandra şi Aleksei, pe iahtul Ştandart, cca 1908 (Yale). Alexandra cu una dintre fiicele ei şi Anna Vîrubova, cca 1908 (Yale). Familia regală în Crimeea, cca 1908 (Yale)

26. Maşinile lui Nicolae al II-lea, în Livadia, 1913 (Yale). Familia regală cu kaizerul Wilhelm al II-lea, la bordul iahtului Ştandart, 1909 (GARF)

27. Olga şi Tatiana cu ofiţeri la bordul iahtului Ştandart, 1911 (GARF). Marile ducese dansând pe iahtul Ştandart cu nişte ofiţeri, 1911 (Yale). Nicolae al II-lea înotând în Golful Finic, 1912 (GARF). Nicolae al II-lea, împărţind o ţigară cu Anastasia, cca 1912 (GARF)

28. Anastasia la Ţarskoe Selo, cca 1913–1914 (GARF). Alexandra, cca 1913 (Yale). Nicolae al II-lea şi Piotr Stolîpin la Kiev, 1911 (GARF)

29. Picnic în familie, cca 1911 (Yale). Aleksei şi Nicolae al II-lea în uniformă, cca 1912 (Yale). Nicolae al II-lea, la vânătoare în Spała, 1912 (Yale). Nicolae al II-lea, Alexandra şi Aleksei în Moscova, 1913 (Topfoto). Aleksei şi Alexandra, 1912 (Yale)

30. Nicolae al II-lea, Tatiana, Anastasia şi Maria la Peterhof, 1914 (GARF). Nicolae al II-lea şi Aleksei la Moghilev, 1916 (Biblioteca prezidenţială Boris Elţin). Nicolae al II-lea, Vladimir Frederiks şi Nikolai Nikolaievici, 1916 (GARF). Soldaţi şi marile ducese într-un salon de spital la Ţarskoe Selo, cca 1914 (Yale).

31. Alexandra şi Nicolae al II-lea la biroul lui, cca 1915 (Yale). Felix Iusupov şi Irina Aleksandrovna, 1915 (Mary Evans). Cadavrul lui Rasputin, 1916 (Getty). Alexandra şi marele duce Dmitri, lângă Moghilev, cca 1915–1916 (GARF)

32. Familia regală pe acoperişul casei guvernatorului din Tobolsk, 1917 (Getty). Nicolae al II-lea în pădure la Ţarskoe Selo, 1917 (Library of Congress). Nicolae al II-lea şi Alexandra la Tobolsk, 1917 (Bridgeman)

Introducere

Ce greu pe frunte-apasă coroana Monomahului!

(Aleksandr Sergheevici Puşkin, Boris Godunov)

A fi stăpân pe sine se cheamă suprema stăpânire.*

(Seneca, Epistola 113)

Era anevoios să fii ţar. Rusia nu era o ţară lesne de cârmuit. Douăzeci de suverani din dinastia Romanov au domnit vreme de 304 ani, din 1613 până la distrugerea imperiului prin Revoluţia din 1917. Ascensiunea lor a început în timpul domniei lui Ivan cel Groaznic şi s-a încheiat pe vremea lui Rasputin. Cronicarii romantici ai tragediei ultimului ţar preferă să sugereze că familia ar fi fost blestemată, însă Romanovii au fost, de fapt, cei mai prodigioşi făuritori de imperii de la mongoli încoace. Se estimează că Imperiul Rus s-a mărit cu câte 55 de mile pătrate (142 km2) pe zi, după ce Romanovii au urcat pe tron în 1613, adică peste 20 000 mile pătrate pe an. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, stăpâneau o şesime din suprafaţa globului pământesc, iar expansiunea lor teritorială continua încă. Făurirea unui mare imperiu a fost în sângele fiecărui Romanov.

Sub anumite aspecte, această carte constituie un studiu despre caracter, analizând totodată deformarea personalităţii sub efectul puterii absolute. Parţial este şi povestea unei familii, cu iubirile, căsătoriile, adulterele şi copiii ei, dar care nu seamănă cu nicio altă poveste de acest fel — familiile regale sunt întotdeauna extraordinare, deoarece puterea îndulceşte şi contaminează relaţiile familiale tradiţionale: ispitele şi corupţia puterii covârşesc prea adesea lealitatea şi afecţiunea filiaţiilor naturale. Cartea aceasta este o istorie a monarhilor, cu familiile şi anturajul lor, însă este, de asemenea, un portret al absolutismului în Rusia. Or, indiferent de ceea ce se crede îndeobşte despre Rusia, negreşit cultura, sufletul, esenţa ei au fost dintotdeauna excepţionale, o natură singulară pe care această familie a năzuit să o întruchipeze. Romanovii au devenit însăşi definiţia nu numai a dinastiei şi a grandorii, ci şi a despotismului, o parabolă a nesăbuinţei şi aroganţei puterii absolute. Nicio altă dinastie, cu excepţia Cezarilor, nu ocupă un asemenea loc în cultura şi imaginaţia populară, iar ambele oferă învăţături universale despre felul în care funcţionează puterea personală, atunci şi acum. Nu este nicidecum o coincidenţă dacă titlul de ţar derivă din Cezar, la fel cum în limba rusă cuvântul pentru împărat este, pur şi simplu, latinescul imperator.