Editori
Silviu Dragomir
Vasile Dem. Zamfirescu
Director editorial
Magdalena Mărculescu
redactArE
Victor Popescu
Design și ilustrație copertă
Andrei Gamarț
Director producție
Cristian Claudiu Coban
Dtp
Dan Crăciun
Corectură
Duşa Udrea-Boborel
Dana Anghelescu
Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.
Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.
Titlu original: Facts and Fictions in Mental Health
Autor: Hal Arkowitz, Scott O. Lilienfeld
Copyright © 2017 John Wiley & Sons Inc
All Rights Reserved. This translation published under license
with the original publisher John Wiley & Sons, Inc
Copyright © Editura Trei, 2024
pentru prezenta ediție
O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București
Tel.: +4 021 300 60 90;
Fax: +4 0372 25 20 20
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro
ISBN (print): 978-606-40-2196-0
ISBN (EPUB): 978-606-40-2223-3
Lui Lollie, cu dragoste
Hal Arkowitz
Studenților mei, de la care continui
să învăț atât de mult
Scott O. Lilienfeld
Prefață
„Fii extrem de precaut atunci când decizi să schimbi un răspuns (la un test cu răspunsuri multiple). Experiența arată că mulți studenți care își schimbă răspunsurile le schimbă, de fapt, cu altele greșite.“ Acest citat este preluat dintr-o carte extrem de influentă, care îi ajută pe studenți să se pregătească pentru examenul de licență, care este deosebit de important pentru admiterea în programele de masterat. Pare un sfat bun, doar că… este greșit. Numeroase studii au constatat că acei candidați care rămân la primul răspuns dat instinctiv la testele cu răspunsuri multiple tind să obțină rezultate mai slabe decât dacă ar reveni asupra unor răspunsuri.
Dr. Phil (Phil McGraw), popularul psiholog de televiziune, pare să fie capabil să rezolve, în doar 10–15 minute, problemele reclamate de invitații săi. Totuși, nu există nici cea mai mică dovadă care să sugereze că astfel de schimbări rapide sunt cu putință. De fapt, dovezile științifice sugerează că metoda lui, dar și altele, bazate pe confruntare intensă și empatie scăzută, tind nu doar să fie ineficace, dar pot și să crească rezistența la schimbare. Mesajele principale ale lui Dr. Phil au la bază o filosofie de tipul „Just do it!“ — adică: „Fapte, nu vorbe!“ Să ne gândim la această replică a lui Dr. Phil: „Mulți oameni chiar au avut copilării tragice. Dar știi ceva? Mai bine uită de povestea asta“. Dacă schimbarea ar fi atât de ușoară, numărul celor cu probleme psihice s-ar diminua dramatic.
Ambele exemple de mai sus demonstrează cum unele dintre cele mai ferm susținute credințe ale noastre sunt contrazise de descoperirile cercetărilor științifice. În această carte, folosim cuvântul „mituri“ pentru a descrie acest gen de credințe. Scopul nostru va fi acela de a prezenta dovezile științifice care contrazic aceste mituri.
Deseori aceste credințe conțin un sâmbure de adevăr, dar devin mituri atunci când sunt prezentate în mod exagerat și absolutizând anumite concluzii. De exemplu, mulți cred că prădătorii sexuali aproape întotdeauna recidivează și că nu pot fi ajutați să se schimbe. Studiile arată însă că doar un număr relativ mic dintre ei recidivează, iar cei care beneficiază de tratament sunt mult mai puțin înclinați să-și reia comportamentul decât cei care nu au parte de terapie. Mai este încă o cale lungă de parcurs până la eliminarea recidivei în rândul prădătorilor sexuali, deoarece, chiar dacă această rată este mai scăzută decât cred mulți, ea este încă ridicată. Acest mit al recidivei obligatorii are un miez de adevăr, dar, așa cum am arătat, este contrazis de constatările cercetărilor.
Printre miturile pe care le analizăm în această carte se numără:
Auzim mituri din nenumărate surse, inclusiv din media și din părerile cărora unor oameni fără pregătire în domeniul psihologiei. Dar există câteva motive care ne fac să înclinăm să-i credem. Unul dintre autori (Scott Lilienfeld), alături de colaboratorii săi, a scris pe larg pe această temă (de exemplu, în cartea sa 50 de mari mituri ale psihologiei populare*). Discuția noastră de acum pornește de la acea lucrare.
În primul rând, miturile fac ca lucrurile să pară simple, astfel încât să nu fim nevoiți să ne preocupăm de complexitatea reală a acelor lucruri. Un bun exemplu în acest sens este mesajul lui Dr. Phil, psihologul de la TV, că tot ce avem de făcut pentru a ne schimba comportamentele problematice este să trecem la fapte (și să lăsăm deoparte vorbele), adică: „just do it“. Acest mesaj este simplu, clar și… greșit. Există multe motive pentru care comportamentele problematice sunt destul de greu de modificat (vezi capitolul 43 din această carte), la fel cum e nevoie de anumiți factori pentru a avea loc o modificare efectivă. Dar este mai ușor să accepți teza simplistă a lui Dr. Phil.
În al doilea rând, realitatea pe care o experimentăm este una subiectivă și este influențată de percepția și memoria selective. Cu alte cuvinte, avem tendința de a percepe și de a ne reaminti ceea ce se potrivește cel mai bine cu ideile noastre preconcepute. De exemplu, dacă unii oameni îi percep pe cei cu probleme psihice ca fiind slabi și temători, ei vor fi înclinați să creadă că tot ce au de făcut acești oameni suferinzi este să-și adune curajul și să facă schimbările necesare — și asta ar fi de ajuns.
Al treilea motiv este numit „distorsiunea (bias) de confirmare“: este vorba despre tendința de a acorda atenție și de a ne reaminti în mod selectiv acele informații care ne confirmă credințele sau ipotezele și de a neglija sau distorsiona informațiile care nu au această calitate. Dacă noi credem că majoritatea oamenilor cu schizofrenie sunt violenți, vom fi mai înclinați să luăm în considerare informațiile care ne confirmă această prejudecată și să ignorăm sau să uităm acele informații care ne infirmă această preconcepție.
În al patrulea rând, oamenii confundă corelația cu legătura cauzală. Doar pentru că două lucruri sunt corelate sau asociate, nu înseamnă că unul este cauza celuilalt. Un exemplu al acestei confuzii s-a înregistrat într-un spital public de boli mintale, unde cercetătorii au observat un miros distinct în secția pacienților cu schizofrenie, miros care nu apărea în alte secții. Cercetătorii și-au formulat ipoteza, aparent rezonabilă, că transpirația persoanelor cu schizofrenie ar putea să conțină anumiți compuși chimici care contribuie la dezvoltarea acestei tulburări. În timpul studiului, un asistent de psihiatrie i-a întrebat ce studiază. Când i-au spus ce anume cercetau, acesta a râs și a zis ceva de genul: „O, da, chiar pute aici. Dușul e stricat de o săptămână“. Asocierea dintre mirosul corpului și schizofrenie era doar o corelație. Cauza ambelor era dușul stricat. În multe cazuri, o corelație dintre două variabile se poate datora unei a treia variabile mai degrabă decât unei conexiuni cauzale între cele două evenimente.
Din păcate, miturile despre sănătatea mentală sunt larg răspândite. Susținerea opiniilor bazate pe fapte, și nu pe ficțiuni poate reduce stigmatizarea și poate conduce la atitudini și comportamente mai adecvate față de persoanele cu boli mentale. Scopul nostru, în această carte, este să oferim tocmai aceste informații corective.
Studenții și masteranzii vor putea utiliza această carte pentru a demonta miturile despre sănătatea mentală. Această carte poate fi folosită ca un auxiliar valoros pentru cursurile de psihopatologie și psihologie clinică. De asemenea, este foarte potrivit pentru cursurile programelor masterale de psihologie clinică, asistență socială, consiliere și psihiatrie. Și oamenii obișnuiți, și jurnaliștii vor găsi informații valoroase în această carte, pentru a înțelege mai bine boala mentală.
Cele mai multe dintre capitolele cărții au fost publicate anterior într-o rubrică bilunară intitulată „Facts and Fictions in Mental Health“, în revista Scientific American Mind și au fost adaptate pentru această carte. Au fost adăugate trei noi capitole (despre mituri legate de suicid, tulburarea bipolară și creativitate, precum și despre concepțiile populare privind psihoterapia).
Vrem să mulțumim revistei Scientific American Mind pentru generozitatea cu care ne-a acordat permisiunea de a publica în această carte capitolele respective. De asemenea, vrem să ne exprimăm profunda apreciere față de cei doi editori, Mariette DiChristina și Ingrid Wicklegren, pentru comentariile și sugestiile lor neprețuite pe marginea primelor schițe ale capitolelor. Comentariile și sugestiile lor au dus la îmbunătățirea semnificativă a stilului vivace și lizibil pe care ne-am străduit să îl obținem.
De asemenea, apreciem ajutorul primit de la celelalte persoane de la Scientific American Mind, care au făcut o muncă excepțională pentru găsirea ilustrațiilor pentru fiecare capitol și care ne-au ajutat în multe alte moduri.
Lecturi recomandate
Lilienfeld, S.O., Lynn, S.J., Ruscio, J. & Beyerstein, B.L. (2010), 50 de mari mituri ale psihologiei populare. Înlăturarea concepțiilor greșite despre comportamentul uman, București: Trei, 2010.
McGraw, P. (f.d.), Extras din: http://www.brainyquote.com/quotes/authors/p/phil_mcgraw_2.html#XHu9.
* Scott O. Lilienfeld et al., 50 de mari mituri ale psihologiei populare. Înlăturarea concepțiilor greșite despre comportamentul uman, București: Trei, 2010. (N.red.)
Mulțumiri
Această carte nu ar fi fost posibilă fără ajutorul primit din partea celor care ne-au susținut într-un mod extraordinar. Suntem în mod special recunoscători lui Mariette DiChristina și Ingrid Wickelgren de la Scientific American și Scientific American Mind, pentru asistența lor competentă în editarea articolelor originale, lui Karen Shield de la Wiley-Blackwell, pentru ajutorul acordat în obținerea drepturilor de publicare, și lui Andrew Peart și Liz Wingett de la Wiley-Blackwell, pentru că au făcut posibilă apariția acestei cărți și pentru ajutorul lor în compunerea manuscrisului. În sfârșit, le mulțumim zecilor de colegi, care ne-au oferit sugestii utile pe marginea celor scrise de noi, și zecilor de cititori care au făcut comentarii constructive.