1.png

Editori

Silviu Dragomir

Vasile Dem. Zamfirescu

Director editorial

Magdalena Mărculescu

redactArE

Manuela Sofia Nicolae

Design și ilustrație copertă Andrei Gamarț

Director producţie

Cristian Claudiu Coban

Dtp

Mirela Voicu

Corectură

Oana Apostolescu

Irina Botezatu

Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.

Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.

Copyright © Kevin Simler and Robin Hanson 2018

Titlul original: The Understudy

Autori: Sophie Hannah, B.A. Paris, Claire Mackintosh, and Holly Brown

Titlul original: The Elephant in the Brain: Hidden Motives in Everyday Life

Autori: Kevin Simler, Robin Hanson

Copyright © Editura Trei, 2021, pentru prezenta ediţie

O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București

Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20

e-mail: comenzi@edituratrei.ro

www.edituratrei.ro

ISBN (print): 978-606-40-1011-7

ISBN (epub): 978-606-40-1501-3

The Elephant in the Brain: Hidden Motives in Everyday Life was originally published in English in 2018. This translation is published by arrangement with Oxford University Press. Editura Trei is solely responsible for this translation from the original work and Oxford University Press shall have no liability for any errors, omissions or inaccuracies or ambiguities in such translation or for any losses caused by reliance thereon.

Elefantul din creier: motivele ascunse din viața de zi cu zi a fost inițial publicată în limba engleză în anul 2018. Această traducere este publicată cu acordul Oxford University Press. Editura Trei este singura responsabilă de această traducere a lucrării originale, iar Oxford University Press nu se face vinovată de vreo eroare, omisiune, inadvertență sau ambiguitate a traducerii sau de vreun prejudiciu cauzat de încrederea acordată acesteia.

Pentru Lee Corbin, care a aprins scânteia vieții mele intelectuale și m-a învățat cum să gândesc.

Kevin

Pentru toți omuleții aceia, adeseori bombănind într-un colț, care au spus lucrurile acestea dintotdeauna: aveați mai multă dreptate decât știați.

Robin

Prefață

Deși Robin a scris articole pentru blogul său pe diverse subiecte de mai bine de zece ani, cartea pe care o ai acum în mâini — sau în fața ochilor, pe ecran — nu ar fi existat dacă nu ar fi avut Kevin inițiativa. În 2013, Kevin s-a gândit să-și încerce a doua oară șansa la doctorat, însă, în schimb, l-a abordat pe Robin cu propunerea de a sări peste formalitățile academice și pur și simplu să vorbească și să lucreze împreună, informal, ca student și coordonator. Acesta este rodul colaborării noastre: un fel de teză de doctorat. Și presupunem că asta te face pe tine, dragă cititorule, unul dintre membrii comitetului doctoral.

Totuși, spre deosebire de o teză convențională, această lucrare are mai puține pretenții la originalitate. Ideea noastră de bază — aceea că suntem în mod strategic orbi față de aspecte-cheie ale motivelor noastre — a existat sub o formă sau alta de mii de ani. E o idee avansată nu numai de poeți, dramaturgi și filosofi, dar și de nenumărate suflete înțelepte și bătrâne, cel puțin atunci când le prinzi în intimitate și în dispoziția potrivită. Cu toate acestea, considerăm că ideea a fost neglijată în scrierile academice; poți citi un munte de cărți și tot să nu dai de ea. În cazul lui Robin, e perspectiva pe care ar fi fost cel mai dornic să o audă la începutul carierei sale în cercetare, pentru a-l ajuta să evite drumurile închise. Așadar sperăm ca măcar viitorii cercetători să găsească cel puțin o carte în bibliotecă potrivită să expună limpede această idee.

Pe măsură ce aducem ultimele retușuri acestei cărți, observăm că gândurile noastre sunt în cea mai mare parte altundeva. Se întâmplă așa pentru că, parțial, alte sarcini și proiecte vociferează cerându-ne atenția, dar și pentru că este foarte dificil să ne uităm îndelung și curioși la motivațiile noastre egoiste, la ceea ce am numit „elefantul din creier“. Chiar și noi, autorii unei cărți pe această temă, suntem ușurați că avem șansa de a privi în altă parte, lăsându-ne mințile să rătăcească spre subiecte mai sigure, mai confortabile.

Suntem destul de curioși să vedem cum va reacționa lumea față de cartea noastră. Recenziile timpurii au fost aproape în unanimitate pozitive și ne așteptăm ca cititorul tipic să accepte aproximativ două treimi din aserțiunile noastre privind motivațiile și instituțiile umane. Cu toate acestea, ne vine greu să ne imaginăm cum teza centrală a cărții ar ajunge să fie larg acceptată de vreo populație extinsă, chiar și în rândul oamenilor de știință. Întrucât minți mai luminate decât ale noastre au avansat de multă vreme idei similare, dar fără vreun efect vizibil, suspectăm că mințile și culturile umane trebuie să conțină suficienți anticorpi care să țină la distanță astfel de concepte.

Desigur, nicio lucrare de acest tip nu se concretizează fără sprijinul comunității. Le suntem recunoscători pentru sfaturi, feedback și încurajări unei game largi de colegi, prieteni și membri ai familiei:

• Agentului nostru literar, Teresa Hartnett, precum și editorilor, Lynnee Argabright și Joan Bossert.

• Pentru feedback asupra primelor versiuni: Scott Aaronson, Shanu Athiparambath, Mills Baker, Stefano Bertolo, Romina Boccia, Joel Borgen, Bryan Caplan, David Chapman, Tyler Cowen, Jean-Louis Dessalles, Jay Dixit, Kyle Erickson, Matthew Fallshaw, Charles Feng, Joshua Fox, Eivind Kjørstad, Anna Kruptisky, Brian Leddin, Jeff Lonsdale, William MacAskill, Dave McDougall, Geoffrey Miller, Luke Muelhauser, Patrick O’Shaughnessy, Laure Parsons, Adam Safron, Carl Shulman, Mayeesha Tahsin, Toby Unwin și Zach Weinersmith.

• Robin nu a obținut niciun tip de sprijin financiar pentru această carte și cercetarea presupusă de scrierea ei, altul decât cel oferit de libertatea de a fi profesor titular. Pentru acest privilegiu neobișnuit, Robin le mulțumește din suflet colegilor de la George Mason University.

• Pentru sprijinul suplimentar, încurajări, idei și inspi­rație, Kevin ar dori să le mulțumească lui Nick Barr, Emilio Cecconi, Ian Cheng, Adam D’Angelo, Joseph Jordania, Dikran Karagueuzian, Jenny Lee, Justin Mares, Robin Newton, Ian Padgham, Sarah Perry, Venkat Rao, Naval Ravikant, Darcey Riley, Nakul Santpurkar, Joe Shermetaro, Prasanna Srikhanta, Alex Vartan și Francelle Wax, cu mulțumiri speciale lui Charles Feng pentru sugestia de a gândi cartea precum o teză de doctorat și lui Jonathan Lonsdale pentru sugestia de a căuta un „îndrumător doctoral“. De asemenea, Kevin le este în mod deosebit recunoscător pentru sprijin părinților săi, Steve și Valerie, precum și soției sale, Diana.

• În sfârșit, lui Kevin i-ar plăcea să-i mulțumească lui Lee Corbin, mentorul și prietenul său de 25 de ani. Acest proiect nu ar fi fost posibil fără influența lui Lee.

Introducere

elefantul din cameră, subst. Un subiect important pe care oamenii ezită să-l recunoască sau să-l abordeze; un tabu social.

elefantul din creier, subst. O trăsătură importantă, dar nerecunoscută a modului în care funcționează mintea noastră; un tabu introspectiv.

Robin a zărit pentru prima oară elefantul în 1998.

Abia își terminase activitatea doctorală la Caltech, studiind teoria economică abstractă, și începea o perioadă postdoctorală de doi ani centrată pe politicile de sănătate publică. Inițial, s-a concentrat asupra întrebărilor standard: Care sunt tratamentele medicale eficiente? De ce spitalele și companiile de asigurări funcționează așa cum o fac? Și cum ar putea fi eficientizat întregul sistem?

Totuși, pe măsură ce s-a cufundat în literatura de specialitate, Robin a început să observe că datele se contraziceau și, în curând, a început să pună la îndoială chiar și cele mai simple și fundamentale asumpții. De ce investesc pacienții atât de mult în îngrijiri medicale? Pentru a deveni mai sănătoși: Acesta este singurul și unicul lor obiectiv, corect?

Poate că nu. Haideți să ne uităm la câteva date tulburătoare descoperite de Robin. Pentru început, persoanele din țările dezvoltate consumă mult prea multe servicii medicale — vizite la medic, medicamente, teste diagnostice și așa mai departe — mult dincolo de ceea ce este util pentru a rămâne sănătos. De pildă, studiile randomizate extinse au descoperit că persoanelor cărora li se oferă asigurare medicală gratuită consumă mai multe servicii medicale (comparativ cu grupul de con­trol nesubvenționat) și, cu toate acestea, nu sfârșesc prin a fi în mod semnificativ mai sănătoși. Între timp, inter­vențiile non-medicale — precum eforturile de a diminua factorii de stres sau de a îmbunătăți dieta, exercițiile fizice, somnul sau calitatea aerului — au un efect vizibil mult mai mare asupra sănătății, iar, cu toate acestea, pacienții și cei care creează politici sunt mult mai puțin dispuși să se ocupe de ele. În plus, pacienții sunt ușor de satisfăcut de aparența unei îngrijiri medicale de calitate și manifestă un interes șocant de redus pentru a trece dincolo de suprafață — de exemplu, să obțină o a doua opinie sau să solicite statisticile privind rezultatele medicilor sau spitalelor. (Un studiu uimitor a des­coperit că doar 8 % dintre pacienții gata să treacă prin­tr-o intervenție chirurgicală cardiacă erau dispuși să plătească 50$ pentru a afla despre ratele de mortalitate pentru acea intervenție la spitalele din apropiere.) În sfârșit, oamenii cheltuiesc exorbitant pe îngrijirea eroică de la finalul vieții, deși îngrijirea ieftină paliativă este, de obicei, la fel de eficientă în a prelungi viața și chiar și mai bună la păstrarea calității vieții. Laolaltă, aceste enigme aruncă o îndoială semnificativă asupra ideii simpliste că medicina este strict despre sănătate.

Pentru a explica aceste nedumeriri și altele asemenea, Robin a avut o abordare neobișnuită în rândul experților în politici de sănătate. El a sugerat că oamenii ar putea să aibă alte motivații pentru a cumpăra servicii medicale — dincolo de a fi sănătoși pur și simplu, iar aceste motivații sunt, în mare măsură, inconștiente. În momentele de introspecție, observăm doar motivele care țin de sănătate, însă atunci când facem un pas în spate și disecăm aceste motivații din exterior, dezasamblându-le și pornind de la comportamentele noastre, începe să se contureze o imagine mai interesantă.

Atunci când un copil în vârstă de 2 ani se împiedică și-și julește genunchiul, mama lui se apleacă și-i dă un pupic.