Editori:
Silviu Dragomir
Magdalena Mărculescu
Vasile Dem. Zamfirescu
Redactare:
Ilieș Câmpeanu
Director producţie:
Cristian Claudiu Coban
Dtp:
Gabriela Anghel
Corectură:
Oana Aanei
Dana Anghelescu
Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil. Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existent
ISBN 978-606-40-2924-9
ISBN ePub 978-606-40-3379-6
DINASTIA IULIO-CLAUDIENILOR
.........................................................................................................................
IULIUS CAESAR, după ce l-a înfrânt pe Pompei cel Mare, a devenit dictator al Romei, în anul 48 d.Hr.; a fost asasinat în 44 î.Hr.
AUGUSTUS (Octavian), fiu adoptiv al lui Iulius Caesar. După ce i-a înfrânt pe Marc Antoniu și pe Cleopatra în 31 î.Hr., a devenit unic conducător până în anul 14 d.Hr. A doua sa soție a fost LIVIA.
TIBERIU, fiu biologic al Liviei și fiu adoptiv al lui Augustus, a domnit între anii 14 și 37 d.Hr. Potrivit zvonurilor, Caligula ar fi jucat un rol în asasinarea sa.
CALIGULA (Gaius), strănepot al lui Augustus, a domnit între 37 și 42 d.Hr. A fost asasinat de membri ai gărzii sale.
CLAUDIU, nepot al lui Tiberiu, a domnit între 41 și 54 d.Hr. A treia sa soție a fost MESSALINA; a patra, AGRIPPINA (cea Tânără) — despre care se spune că l-ar fi ucis.
NERO, fiu biologic al Agrippinei și fiu adoptiv al lui Claudiu. A domnit între 54 și 68. A fost obligat să se sinucidă după o serie de insurecții armate.
RĂZBOIUL CIVIL 68–69 d.Hr.
.........................................................................................................................
Trei împărați care au domnit vreme de doar câteva luni fiecare:
GALBA, OTHO și VITELLIUS
DINASTIA FLAVIILOR
.........................................................................................................................
VESPASIAN, învingător suprem al războiului civil. A domnit între 69 și 79 d.Hr.
TITUS, fiu biologic al lui Vespasian. A domnit între 79 și 81. Potrivit zvonurilor, Domițian ar fi jucat un rol în moartea sa.
DOMIȚIAN, fiu biologic al lui Vespasian. A domnit între 81 și 96. A fost asasinat în timpul unei lovituri de palat.
ÎMPĂRAȚII „ADOPTIVI“ — DINASTIA ANTONINILOR
........................................................................................................................
NERVA, ales de Senat. A domnit între 96 și 98.
TRAIAN, fiu adoptiv al lui Nerva, de origine hispanică. A domnit între 97 și 117. Soția sa a fost PLOTINA.
HADRIAN, fiu adoptiv al lui Traian, de origine hispanică. A domnit între 117 și 138. Soția sa a fost SABINA.
ANTONINUS PIUS, fiu adoptiv al lui Hadrian. A domnit între 138 și 161. Soția sa a fost FAUSTINA (cea Bătrână).
MARC AURELIU, fiu adoptiv al lui Antoninus Pius. A domnit între 161 și 180. Soția sa a fost FAUSTINA (cea Tânără).
LUCIUS VERUS, fiu adoptiv al lui Antoninus Pius. Coîmpărat alături de Marc Aureliu între 161 și 169. A murit de ciumă (cu toate că se zvonește că ar fi fost otrăvit de soacra sa).
COMMODUS, fiu biologic al lui Marc Aureliu și al Faustinei. A domnit între 180 și 192 (din anul 177 a fost coîmpărat alături de Marc Aureliu). A fost asasinat într-o lovitură de palat.
RĂZBOIUL CIVIL 193 d. Hr.
.........................................................................................................................
Patru împărați care au uzurpat tronul pentru scurte perioade de timp: PERTINAX, DIDIUS IULIANUS, CLODIUS ALBINUS, PESCENNIUS NIGER
DINASTIA SEVERILOR
.........................................................................................................................
SEPTIMIU SEVER, învingător suprem al războiului civil, de origine nord-africană. A domnit între 193 și 211. A doua sa soție, IULIA DOMNA, era de origine siriană.
CARACALLA, fiu biologic al lui Septimiu Sever și al Iuliei Domna. A domnit între 211 și 217 (înainte împărțise puterea cu Septimiu și cu fratele său Geta). A fost asasinat în timpul unei campanii militare.
GETA, fiu biologic al lui Septimiu Sever și al Iuliei Domna. Coîmpărat alături de tatăl și de fratele său din 209 până în 211. A fost asasinat la ordinul lui Caracalla.
MACRINUS, membru al ordo equester (ordinul ecvestru), a preluat puterea după asasinarea lui Caracalla. A domnit între 217 și 218. A fost înlăturat de susținătorii lui Elagabal.
ELAGABAL, strănepot al Iuliei Domna, de origine siriană. A domnit între 218 și 222. A fost asasinat de garda sa pretoriană.
ALEXANDER SEVERUS, văr și fiu adoptiv al lui Elagabal, de origine siriană. A domnit între 222 și 235. A fost asasinat în timpul unei campanii militare.
…în lumea împăraților romani. Unii dintre ei, de exemplu Caligula și Nero, sunt și astăzi sinonimi cu excesul, cruzimea și sadismul ocazional. Alții, precum „împăratul filosof“ Marc Aureliu, cu ale sale Meditații (sau, mai bine zis, Gânduri către sine însuși), continuă să fie și astăzi autori de bestselleruri internaționale. Unii sunt aproape necunoscuți, chiar și specialiștilor. Cine își mai aduce astăzi aminte de Didius Iulianus, cel care și-ar fi cumpărat locul pe tronul Romei pentru câteva săptămâni, în anul 193 d.Hr., când garda imperială a scos imperiul la licitație, oferindu-i-l celui mai bun plătitor?
Împăratul Romei explorează adevărurile istorice și ficțiunea care au caracterizat viețile acestor conducători ai lumii romane antice, venind cu întrebări menite să le clarifice atât acțiunile, cât și rațiunile din spatele acestora, precum și motivele pentru care poveștile lor au fost relatate întotdeauna de o manieră atât de extravagantă, uneori sinistră. Volumul de față trece în revistă întrebări importante despre putere, corupție și conspirații. În același timp, analizează și aspecte practice ale vieții imperiale de zi cu zi. De exemplu, ce și unde mâncau împărații? Cu cine se culcau? Cum călătoreau?
Pe parcursul cărții vom întâlni nenumărate personaje care nu au fost, și nici nu au aspirat să fie, ele însele împărați, dar care au facilitat sistemul imperial: aristocrați prudenți, bucătari ținuți în sclavie, secretari conștiincioși, bufoni ai curții imperiale — chiar și un doctor care a tratat de amigdalită un tânăr prinț. Vom întâlni și foarte mulți oameni, femei și bărbați, care i-au adus la cunoștință omului de pe tron problemele lor, fie acestea mici sau mari, de la moșteniri pierdute până la oale de noapte azvârlite de la etajele superioare ale locuinței lor, cu consecințe fatale.
Distribuția mea principală este însă formată din cei aproape treizeci de împărați, și partenerele acestora, care au domnit peste Imperiul Roman începând cu Iulius Caesar (asasinat în 44 î.Hr.) și sfârșind cu Alexander Severus (asasinat în 235 d.Hr.). Aceștia au jucat un rol relativ neînsemnat în volumul meu anterior, SPQR: O istorie a Romei antice, în care am vorbit despre cum s-a dezvoltat Roma pe parcursul unui mileniu, din secolul al VIII-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr. Motivul pentru care am ales acest interval de timp este unul întemeiat. După instaurarea definitivă a sistemului autocrat, în timpul domniei primului împărat roman, Augustus, în secolul I î.Hr.