Dedic această carte forței care mă motivează — familiei mele: soției mele, Susan, copiilor noștri, Sarah și Evan, și nepoților noștri, Julian, Isabella și Seneca, dar și tuturor pacienților pe care i-am avut de-a lungul deceniilor și care mi-au oferit privilegiul de a-i îngriji, de a învăța de la ei și care m-au stimulat să fac medicina mai bună.

Fiecare om își dorește să trăiască mult, dar nimeni nu ar vrea să fie bătrân.

– Jonathan Swift

Nu ajunge ca o națiune măreață să adauge doar ani la viață — trebuie să adăugăm și viață acelor ani.

– John F. Kennedy

Pentru prima dată în evoluția vieții pe această planetă, o specie a dobândit capacitatea de a-și edita propria structură genetică. Acest fapt oferă posibilitatea unor beneficii extraordinare…

– Walter Isaacson, Spărgătoarea de coduri

Cuprins

PARTEA I — DURATA DE VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ

1 O poveste cu doi pacienți 13

2 Totul depinde de gene? 21

3 Stilul de viață+ 32

PARTEA A II-A — UCIGAȘI CRONICI

4 Obezitatea și diabetul 101

5 Bolile cardiovasculare 139

6 Cancerul 164

7 Bolile neurodegenerative 206

PARTEA A III-A — IMPLICAȚII PROFUNDE

8 Vindecarea bolilor rare 243

9 Controlul sistemului nostru imunitar 266

10 Înfrângerea agenților infecțioși 291

11 Promovarea sănătății mintale 324

PARTEA A IV-A — PRIVIND SPRE VIITOR

12 Transformarea procesului de îmbătrânire 351

13 Calea de urmat 402

Mulțumiri 419

Note 423

PARTEA I

DURATA DE VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ

1

O poveste cu doi pacienți

Să facem cunoștință cu pacienta mea, doamna L.R., în vârstă de 98 de ani. În îndelungata sa existență nu a suferit niciodată de vreo boală gravă. Doamna L.R. a fost trimisă la mine de medicul său de familie, care m-a rugat să îi evaluez starea inimii, deoarece îi apăruseră la picioare niște umflă-turi — denumite în limbaj medical edeme. Când ne-am în-tâlnit prima dată la clinică, am observat că nu era însoțită de niciun membru al familiei, așa că am întrebat-o cum a ajuns acolo. Condusese singură, mi-a spus ea. În scurt timp, am aflat multe lucruri despre această doamnă excepțional de energică și sănătoasă, care locuiește singură, are o rețea socială extinsă și se bucură de singurătatea ei.

Dar nu de aceeași stare remarcabilă de sănătate s-au bu-curat și ceilalți membri ai familiei sale. Mama ei a murit la vârsta de 59 de ani, iar tatăl, la 64 de ani. Cei doi frați ai ei au murit la 43, respectiv la 75 de ani. Soțul ei murise cu trei ani înainte de întâlnirea noastră, la vârsta de 97 de ani. Și el fusese destul de sănătos, cu un profil de sănătate similar, în contrast cu părinții și frații săi, care suferiseră toți de boli cronice și decedaseră cu zeci de ani în urmă, încă tineri. După moartea soțului ei, doamna L. R. a intrat în depresie și a slăbit aproape 15 kilograme. Și-a pierdut interesul pentru hobbyurile sale — pictura și puzzle-urile de 1 000 de piese, dar a continuat să joace cărți și rummy în fiecare săptămână cu un grup de opt femei. Una dintre aceste prietene i-a su-gerat să se mute din casa în care locuise zeci de ani într-un azil pentru seniori. Mutarea i-a adus noi prieteni și noi cu-noștințe în lumea artistică, precum și o rețea socială extinsă. Toate acestea au ajutat-o să-și redobândească „vechea“ ei personalitate, restabilindu-i complet pasiunea pentru pictura

în ulei, datorită căreia a câștigat premii, dar și pentru puzz-le-uri. Am întâlnit o femeie plină de optimism, veselă și cu un râs molipsitor.

Consultul era necesar pentru a stabili cauzele acelor edeme la picioare. Deși nu avea antecedente de hipertensiune arterială, ecocardiograma efectuată cu smartphone-ul meu a arătat că pereții inimii se îngroșaseră, iar mușchiul cardiac era suprasolicitat. Fracția de ejecție — proporția de sânge pompat din principala cameră de pompare la fiecare bătaie a inimii — era anormal de mare. Am diagnosticat-o pe L.R. cu cardiomiopatie hipertrofică specifică vârstnicilor — întâm-plător o afecțiune pe care o descrisesem cu ani în urmă în New England Journal of Medicine.1 Inima ei devenise rigidă și avea dificultăți în a se relaxa. Acest lucru explica edemele de la picioare, al căror tratament a fost foarte simplu. Edemele au dispărut, ca și simptomele.

Doamna L.R. este un exemplu de îmbătrânire sănă-toasă. Este o persoană rar întâlnită, care a scăpat de toate bolile comune legate de vârstă, dovedind o reziliență care sfidează toate așteptările celor mai mulți dintre noi față de procesul de îmbătrânire umană. Sănătatea și longevitatea ei extreme, ca și cele ale soțului ei, nu par să aibă legătură cu constituția genetică. Oamenii de știință din domeniul medical nu înțeleg acest lucru, dar ar concluziona, din tot ceea ce cunoaștem despre biologia îmbătrânirii și procesul de eliminare, că este vorba de un eveniment aleatoriu, un noroc pur și simplu.

În contrast marcant, permite-mi să îți prezint pe scurt un alt pacient de-ai mei pe care îl urmăresc de peste trei de-cenii și care are acum și el 98 de ani. La vârsta de 75 de ani, domnul R.P. a fost diagnosticat cu angină pectorală, după ce suferise o operație de bypass coronarian în urmă cu 13 ani. În acel moment, i-am implantat două stenturi într-una dintre grefele de bypass, blocată de ateroscleroza care-i limita fluxul sangvin. Ulterior, a dezvoltat fibrilație atrială rapidă rezistentă la medicamente și a fost supus la două proceduri

de ablație pentru a menține un ritm cardiac normal. Mulți ani mai târziu, a trecut printr-o operație de înlocuire a osului humeral și a suferit un mic atac de cord în perioada posto-peratorie. La vârsta de 96 de ani, a fost internat în spital cu pneumonie COVID-19 și, în ciuda unei spitalizări prelungite, nu a suferit de insuficiență respiratorie și s-a recuperat com-plet. Domnul R. P. reprezintă triumfurile medicinei moderne. Avea o boală cardiovasculară aterosclerotică severă, dar, da-torită restabilirii repetate a alimentării cu sânge a inimii și a tratamentului agresiv de prevenție secundară, totul a de-curs bine în cazul său. El întruchipează progresul medical pe care l-am realizat în ceea ce privește bolile legate de vârstă. Interesant este faptul că acum putem prevedea cu precizie, cu multe decenii mai devreme, bolile cardiace, precum și alte boli majore asociate cu îmbătrânirea, la persoanele cu risc ridicat și putem face prevenția primară sau, cel puțin, putem întârzia în mod semificativ apariția acestora. Medicii nu pot promite că vor inversa sau opri îmbătrânirea în sine, dar pot promite că a doua jumătate a vieții noastre va fi mult mai sănătoasă decât a strămoșilor noștri. Acesta este tipul de prelungire a duratei de viață sănătoasă pe care îl vom vedea mult mai frecvent în viitor, datorită progreselor fenomenale reușite la nivelul celor cinci dimensiuni pe care le evidențiez în această carte.

DIMENSIUNILE

1. Stilul de viață+

Dă-mi voie să îți explic. Știm de mult timp că factorii legați de stilul de viață — dieta, exercițiile fizice și somnul — joacă un rol important în determinarea duratei de viață să-nătoasă. Dar această cunoaștere s-a extins considerabil la ceea ce eu numesc dimensiunea „stilului de viață+“, deoarece include acum expuneri la factori de mediu definiți în sens

larg. Traiul în aer liber, în natură, poluarea, factorii sociali determinanți ai sănătății, inclusiv singurătatea, specificul activității fizice, inclusiv forța fizică, și dietele precise, in-clusiv alimentația cu restricții temporale, cum este postul intermitent, sunt toate aspecte ale stilului de viață+. Expresia transformată în clișeu „diavolul se ascunde în detalii“ pare deosebit de potrivită aici.

2. Celulele

Cele mai recente cunoștințe despre cele aproape 37 de trilioane de celule din corpul nostru oferă o serie de perspec-tive complet noi. În fiecare săptămână, cercetătorii publică noi lucrări care implică secvențierea moleculară, determi-nând materialul genetic al sute de mii până la milioane de celule individuale. Înțelegem nu numai funcționarea celulelor în timp și spațiu, ci și modul în care le putem in-fluența și reconstrui. Acest lucru schimbă totul. Celulele T pot fi prelevate din corp și modificate genetic pentru a stimula substanțial reacția imună la cancer sau, alternativ, pentru a suprima o reacție autoimună. Facem acest proces mai rapid, mai ieftin și mai simplu2 prin transformarea pro-priilor celule imune ale unei persoane în interiorul corpului său. Putem preleva un organ — de exemplu, o inimă — de la o altă specie, putem edita genele care provoacă o reacție imună și, teoretic, putem rezolva problema lipsei de or-gane de la donatori umani. Putem transforma celulele albe din sângele unei persoane în celule stem și apoi crea, de exemplu, celule pancreatice care produc insulină. Putem chiar cultiva celule într-o eprubetă pentru a obține inimi funcționale, cu mai multe camere, sau chiar creieri.3 Aceste organoide ne permit să anticipăm modul în care creierul va răspunde la un tratament împotriva cancerului sau în cazul unor afecțiuni neurologice.

3. Științele „omice“*

În celulele și țesuturile corpului nostru există multe stra-turi de informații biologice care au devenit cunoscute co-lectiv sub numele de omice. Acest termen își are originea în studiul genomului nostru, compus din trei miliarde de baze azotate — sau „litere“ — de ADN. Celelalte straturi principale includ ARN-ul, proteinele, epigenetica (ambalarea genomului nostru) și microbiomul. În ansamblu, acest set bogat de date biologice este esențial pentru definirea unicității noastre ca indivizi și pune bazele medicinei individualizate.

Progresele realizate în ultima vreme în științele omice sunt uimitoare. Prin secvențierea ADN-ului uman, putem identifica variante genetice comune și rare care ne infor-mează despre riscurile de boli grave, dincolo de istoricul fa-milial. Detectarea ADN-ului tumoral în plasma sangvină, cunoscută sub numele de „biopsie lichidă“, poate permite diagnosticarea și tratarea precoce a cancerului. Proteinele sau ARN-ul anormal pot indica începutul unei boli neurode-generative sau sunt primul semn al preeclampsiei. Un grup de proteine din plasma noastră ne poate oferi informații despre procesul de îmbătrânire al fiecăruia dintre organe. Microbiomul intestinului este ocupat să trimită semnale cre-ierului și să modeleze reacția imună.

4. Inteligența artificială

Inteligența artificială (IA) începe să joace un rol esențial în prevenirea bolilor legate de vârstă. Vedem astfel cum — pe toate planurile — această tehnologie poate determina cu precizie riscul unei persoane de a dezvolta anumite boli și poate oferi pași concreți de făcut, precum și îndrumare in-teractivă. Inteligența artificială multimodală integrează mai