EDITORI:

Silviu Dragomir

Magdalena Mărculescu

Vasile Dem. Zamfirescu

REDACTARE:

Sofia-Manuela Nicolae

Design și ilustrație copertă:

Tudor-Gabriel Motroc

DIRECTOR PRODUCŢIE:

Cristian Claudiu Coban

DTP:

Cristian Haba

CORECTURĂ:

Dușa Udrea-Boborel

Dana Anghelescu

Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.

Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.

Titlu original: THE ANXIETY AUDIT

Autor: Lynn Lyons

pentru prezenta ediție

O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București

Tel.: +4 021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20

E-mail: comenzi@edituratrei.ro

www.edituratrei.ro

ISBN (print): 978-606-40-2644-6

ISBN (EPUB): 978-606-40-3037-5

Pentru Zed, Brackett, Brice, Cole, Pearl, Greta, Kate și Thomas

Fie ca această generație viitoare să-și umple viețile cu legături complicate și pline de bucurie

Și pentru Michael Yapko, care m-a modelat ca medic clinician și a cărui influență se reflectă în fiecare pagină a acestei cărți

Avertisment: Conținutul acestei cărți are exclusiv scop informațional și nu este menit să diagnosticheze, să trateze, să vindece sau să prevină orice afecțiune sau boală. Înțelegeți că această carte nu se vrea a fi un substitut pentru o consultație la un practician specializat. Utilizarea acestei cărți implică acceptarea din partea dumneavoastră a acestui avertisment. Informația prezentată aici nu ține locul sfaturilor primite de la specialistul dumneavoastră în sănătate mentală sau de la medicul dumneavoastră. Vă rog să apelați la medicul dumneavoastră dacă aveți probleme de sănătate.

Cuvânt-înainte

Revoluționare. Așa sunt descrise trucurile și instrumentele pe care Lynn Lyons le oferă celor care se confruntă cu orice tip de anxietate. Și eu știu acest lucru. Fiindcă mi-a schimbat modul în care văd lucrurile ca părinte și ca persoană.

La începuturile pandemiei, majoritatea dintre noi am fost blocați în casă. Prinși în stresul și dificultățile de zi cu zi, mulți au încercat să vadă partea plină a paharului, observând cât de norocoși erau să aibă un membru al familiei bucătar sau brutar. Eu eram norocoasă să am la dispoziție o expertă în anxietate: Lynn Lyons, psihoterapeută respectată, mamă și profesoară, care se întâmplă să fie cumnata mea (precum și cea care m-a ajutat la nașterea copiilor mei).

Lynn și cu mine am observat o amplificare a nivelului de anxietate în urma pandemiei — valuri peste valuri de incertitudini adăugându-se unui val de anxietate deja în creștere în societatea noastră. Am decis să lansăm un podcast numit Flusterclux pentru a împărtăși sfaturile și instrumentele create de Lynn, cu cât mai multe familii posibil.

De-a lungul anilor, Lynn a împărtășit sfaturi înțelepte, care schimbă viața, profesioniștilor și familiilor, prin discursurile și atelierele ei, precum și mie, la masa din bucătărie. M-a învățat pe ce ar trebui să mă concentrez, ca părinte, pentru a lupta împotriva anxietății înainte să apară. Atunci, nu mi-am dat seama că aveam o înțelegere foarte simplistă a activității ei, legat de modul în care ajută familiile cu copii anxioși.

În procesul de înregistrare a episoadelor podcastului, am învățat abilități neprețuite de la Lynn, abilități de care nu știam că am nevoie. Este ceea ce oamenii spun frecvent despre activitatea ei. Poate te gândești că știi ce este anxietatea când începi să citești această carte, dar Lynn îți va arăta modalitățile prin care anxietatea determină comportamentul tău și al familiei tale, explicând mult mai multe lucruri decât îți dai seama. Să înțelegi cum poți identifica locurile în care se ascunde anxietatea pare a fi un decodificator magic pentru comportamentul uman.

Auditul anxietății analizează aceste tipare obișnuite. Și Lynn le investighează pe toate, cu cât mai mult umor, și cu cât mai puțin jargon psihologic. Aceste tipare sunt pretutindeni. Învață-le și identifică-le, astfel încât să îți poți da seama când le practici, când familia sau colegii tăi le folosesc. Crede-mă, vei avea destule ocazii să exersezi.

Pe măsură ce începi să îți cunoști tiparele anxioase, începe magia.

Lynn schițează o modalitate mai bună de a reacționa. Te ghidează cum să le întrerupi. Cu exercițiu, devine din ce în ce mai ușor.

Tiparul meu, de exemplu, este „catastrofarea“. Înarmată cu aceste noi informații despre mine, văd schimbările pe care le-am făcut. Fiindcă sunt o persoană prăpăstioasă, anxietatea rulează adesea în mintea mea un film cu cel mai rău scenariu posibil.

Exersând, am început să gândesc cam așa: O, Doamne! Nu intra în panică, pur și simplu catastrofezi, ca de obicei! În timp, am început să îmi întâmpin tiparul fără emoție sau critică. Salut, film al anxietății. Te înțeleg. Și, în cele din urmă, am învățat să pun pe pauză filmul anxietății și să spun: Anxietate, filmele tale previzibile mă plictisesc. Azi nu am chef de ele.

Dar iată care este șmecheria: Lynn explică de ce scopul nu este eliminarea anxietății. Nu vei înceta să fii anxios, așa cum nu vei înceta să fii mânios sau trist. Prin urmare, gestionarea reacțiilor noastre reprezintă cea mai puternică metodă de a împiedica anxietatea să ne controleze căminul. Și, ca din întâmplare, aceste abilități de a ne gestiona reacțiile emoționale au aplicări extinse. Efortul pe care îl depui în privința anxietății te va ajuta și cu alte sentimente dificile.

Poate crezi că îți cunoști deja relația cu anxietatea, dar Lynn o explică diferit. Anxietatea este un termen-umbrelă pentru foarte multe emoții. Fii deschis pentru o nouă înțelegere, care aduce lumină acelor părți din tine pe care îți place să le ții în întuneric. În această carte, vei vedea că aceste dificultăți sunt universale. Găsește alinare în faptul că toată lumea jonglează cu ele.

Toate conversațiile pe care le ai când ești anxios te fac mai puțin capabil de a stabili conexiuni autentice. Îndepărtarea de anxietate creează spațiu pentru o conectare mai profundă. Rezultatele sunt puternice și hrănitoare.

Acest efort este pe viață. Dacă ar fi nevoie să citim sau să auzim, sau să exersăm aceste informații o singură dată, eu nu aș mai avea nicio anxietate, și nici nimeni altcineva din familia lui Lynn. Și nici Lynn, de altfel. Este un efort permanent, dar care merită, mai ales dacă îl faci în familie, deschis, transparent. Toată lumea are de câștigat.

Robin Hutson, gazdă, Flusterclux

Introducere

Împărtășesc povești. Le folosesc în ședințele pe care le țin cu familii, când vorbesc la evenimente și la cursurile de formare. Îmi oblig familia să le asculte. Au reprezentat o parte importantă a parentajului pe care l-am practicat când băieții mei erau mici. Această carte este plină de povești: povești despre oamenii cu care am lucrat în cei treizeci de ani ca terapeut, povești despre propriile experiențe privind grijile și anxietatea, pentru că sunt exact ca poveștile tale despre griji și anxietate, și povești pe care le-am adunat de ici, de colo, deoarece cuvintele și istorisirile altor oameni transmit adesea ceea ce vreau eu să transmit, doar că mai bine.

Așa că încep această carte cu trei povești.

Prima s-a întâmplat în 1993. Eram asistent social proaspăt autorizat, lucrând ca terapeut într-un mic cabinet de sănătate mentală. În acea primăvară, am mers cu câțiva colegi la o importantă conferință de psihoterapie. Timp de câteva zile, se desfășurau cel puțin 100 de ateliere dintre care să alegem: depresie, tulburări de personalitate, traumă; terapie prin artă, terapie prin joc, terapie prin sunet și terapie sexuală. A fost captivant la început, dar de la un atelier la altul mă simțeam din ce în ce mai stupidă. Nu știam termenii pe care îi foloseau sau abordările despre care discutau. Cum aș fi putut să învăț vreodată toate aceste categorii diferite de diagnostic? De ce nu învățasem nimic din toate acestea la universitate? Ce limbă vorbeau acești specialiști? Nu știam nimic! Am plecat de acolo simțindu-mă intimidată și copleșită.

A doua poveste a avut loc cu cincisprezece ani mai devreme, la gimnaziu, în 1978. Eram în clasa a șaptea la Webb Junior High School și mă aflam într-o sală de clasă, dând examenele standardizate împreună cu colegii mei. Ni s-a spus că, dacă terminăm mai devreme, să scoatem o carte și să citim. Eu aveam la mine romanul lui Michael Crichton din 1969, Germenul Andromeda. Nu îmi mai aduc aminte prea multe din carte, dar ceea ce îmi amintesc este că la un moment dat am întâlnit un pasaj cu o descriere detaliată a cuiva căruia i se sparge nasul. Sunt sensibilă și leșin des, mă trag dintr-o familie de persoane care leșină. Niște oase rupte mă pot dărâma. Când am citit cuvintele despre nasul care a trosnit și despre sângele care curgea, au început să îmi țiuie urechile. Fără să spun prea multe, m-am ridicat și m-am grăbit la baie, simțind deja cum mi se întunecă privirea. Am știut să mă las jos, să preîntâmpin căderea. Când mi-am recăpătat cunoștința, eram cu obrazul pe gresia răcoroasă a băii. Îmi făcea bine. Am așteptat acolo câteva minute, apoi m-am întors în clasă, cu picioarele tremurând și palidă. Nu am spus nimic. Știam ce anume îmi declanșase această stare — nu era ceva necunoscut —, dar cam atât. M-am bucurat că nu m-a găsit nimeni, că reușisem să trec peste acel episod nedescoperită.

Nu am aflat termenul sincopă vasovagală decât zeci de ani mai târziu, sintagma folosită pentru a descrie acest tip de leșin cauzat de o scădere semnificativă a tensiunii, adesea determinată de vederea sângelui sau a unor răni. Știam că tata și frații mei pățeau la fel, dar nu știam ce să facem în privința asta. Eram adesea luați prin surprindere de imaginațiile și de reacțiile noastre dacă nu puteam evita cu succes factorii declanșatori. Acum sunt mult mai bine. Nu perfect. Am leșinat de trei ori în ultimii douăzeci și trei de ani. Dar atunci și până spre treizeci de ani, era un secret rușinos. Iar eu eram lipsită de apărare.

Cea de-a treia poveste este din 2018. Eram la film, cu părinții mei, la documentarul recent lansat despre Fred Rogers*, Won’t You Be My Neighbor? Eram fascinată. Domnul Rogers era prietenul meu din copilărie, cel care explica inexplicabilul. Privind ca adult, eram impresionată de ce reușea să facă, de felul în care îi înțelegea pe copii și de modul în care, cu blândețe, dar constant, îi punea la încercare pe adulți. La finalul filmului, este un videoclip cu domnul Rogers ținând un discurs la o festivitate de absolvire.