EDITORI:
Silviu Dragomir
Magdalena Mărculescu
Vasile Dem. Zamfirescu
REDACTARE:
Sofia-Manuela Nicolae
Design și ilustrație copertă:
Tudor-Gabriel Motroc
DIRECTOR PRODUCŢIE:
Cristian Claudiu Coban
DTP:
Cristian Haba
CORECTURĂ:
Dușa Udrea-Boborel
Lorina Chițan
Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.
Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.
Titlu original: Things I Got Wrong So You Don’t Have To
Autor: Pooky Knightsmith
Copyright © Pooky Knightsmith 2022
Foreword copyright © Nicola Brentnall 2022
© Editura Trei, 2025
pentru prezenta ediție
O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București
Tel.: +4 021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20
E-mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro
ISBN (print): 978-606-40-2714-6
ISBN (EPUB): 978-606-40-3024-5
Lui Arthur și lui Grant, care mă iubesc exact așa cum sunt.
Cuvânt-înainte
Este o onoare să scriu acest Cuvânt-înainte pentru draga mea prietenă și tovarășă de călătorie de-a lungul acestei autostrăzi pline de gropi a vieții. O cunosc pe Pooky de zece ani și m-am bucurat de prietenia și sfaturile ei în vreme ce și ea, și eu am avut funcții de conducere solicitante și provocatoare în calitate de directoare, directoare generale și membre în administrație. Am trecut împreună prin zile extraordinare și vremuri întunecate. Apreciez prietenia ei mai mult decât aș putea spune. Am străbătut întreaga lume pentru a-mi duce la îndeplinire activitatea de proiecte internaționale de tineret și am avut norocul să întâlnesc niște oameni cu adevărat excepționali. Fără nicio ezitare, unul dintre cei mai remarcabili este Pooky.
În Luminile Nordului, prima carte a lui Philip Pullman din ciclul Materiile întunecate, este un moment despre care eu cred că este perfect pentru acest început, remarcabila carte a lui Pooky. Spun asta pentru că, la fel ca mine, probabil că și tu cauți în aceste pagini răspunsuri la probleme, dintre care unele poate că te-au asaltat ani la rând. La sfârșitul cărții, Lyra, eroina, pășește către cer, curajoasă și hotărâtă, înspre o lume complet nouă. Scopul ei este să îndrepte niște greșeli îngrozitoare provocate de alții și să remedieze, de asemenea, greșelile pe care le-a făcut ea însăși. Făcând asta, ea alege să se uite către viitor și să lase trecutul în urmă. Faptul că Pooky continuă să scrie despre sănătatea mentală, despre propria ei sănătate mentală și lupta ei pentru a-i ajuta pe alți oameni face ca, pentru mine, ea să fie o Lyra din viața reală: neînfricată, hotărâtă, determinată să-și folosească experiența și cunoștințele, chiar și cu un considerabil preț personal, pentru a ridica oamenii, pentru a-i ajuta să remedieze lucrurile și să trăiască din nou.
Prima oară am descoperit-o pe Pooky mai degrabă prin absența ei decât prin prezență. La acel moment mă alăturasem echipei unei organizații nonprofit care se ocupa de tulburări de alimentație. Dat fiind că am trecut și eu prin asta, eram nerăbdătoare să găsesc modalități prin care să-mi folosesc propria experiență de conducere în organizațiile nonprofit în această organizație care avea nevoie de ajutor practic, de un pic de atenție și grijă afectuoasă, precum și de o reinițializare. La întâlnirile echipei, unde membrii consiliului schițau viitorul organizației, la fel ca Macavity1, Pooky nu era acolo. Noi nu știam, dar era momentul în care, după cum spune chiar ea, „cădea în gaura neagră“ a unei crize în sănătatea ei mentală. Niciunul dintre noi nu știa cu adevărat prin ce trecea. Dar, atunci când putea, ne trimitea observații, idei sau chiar și o unică intuiție cu privire la aspectele pe care le discutam. Fiecare fărâmă era foarte utilă, fiecare idee era atentă, generoasă, binevoitoare. Începătoare fiind, eram intrigată de prietena noastră absentă și mă uitam cum ceilalți membri ai consiliului, care o știau, o apărau cu ardoare. Și în săptămânile și lunile care au urmat a devenit limpede precum cristalul și pentru mine de ce făceau asta. Nu numai că Pooky este excepțională în multe feluri, dar ea și înțelegea cu adevărat sarcina. Ea a trecut prin acea experiență și are idei, sugestii, tactici și metode care să-i ajute pe oameni să abordeze și să depășească provocările cu care se confruntă. Opiniile ei erau, în acele momente pentru noi, iar acum pentru mulți alții, absolut inestimabile.
Cititorule, ai ales bine. Vei descoperi că această carte este foarte inteligentă și foarte blândă, plină de lucruri bune. Pooky ne împărtășește experiența ei, propriile insighturi care sunt extraordinar de utile. Cu o sinceritate dezarmantă, ne spune cum a abordat aspectele privind nesiguranța, ideația suicidară, anorexia și anxietatea în moduri care ajung la noi cu multă iubire și înțelegere față de cei care se confruntă cu provocări similare. Se ocupă de suișurile și coborâșurile pe care le trăim cu toții, de iubire, pierdere, copii, familii și multe altele. Cartea aceasta ne oferă tehnici cu care să facem față provocărilor cu care ne confruntăm în propria viață și să ne acceptăm pe noi înșine așa cum suntem, fără reproșuri. Mulți dintre noi n-am trecut prin toate lucrurile prin care-a trecut Pooky, dar suntem cu toții oameni, cu incertitudini și îngrijorări, cu regrete, speranțe, prieteni toxici, visuri și îndoieli proprii. Cartea aceasta are ceva pentru fiecare dintre noi.
Poți aborda cartea cum vrei tu, în orice succesiune, pentru orice mesaj s-ar putea să ai nevoie într-un anumit moment. Aici vei găsi libertatea de a te mișca în direcția în care ai nevoie, atunci când ai nevoie. Vei găsi idei în doze mici, măsurate cu precizie ca să te ajute să faci pauză, să respiri, să te reinițializezi și să pornești din nou. Consecvența în conceperea fiecărui capitol mie mi se pare la fel ca prizele pentru mâini de pe pereții de cățărare. Citind fiecare secțiune, eu am reușit să mă trag mai sus și mai sus, departe de incertitudini și către vârful problemei. Pooky este și ea alpinistă și scrie că „împreună ne cățărăm, cădem, reușim, eșuăm și toate astea cu zâmbetul pe buze și devenind un pic mai puternici de fiecare dată“. Fiecare dintre noi suntem o lucrare în curs. Și asta e în regulă.
În Materiile întunecate, Philip Pullman vorbește despre găsirea curajului de-a te îndepărta de vechile căi pentru a găsi noi lumi, în care învățăm, înțelegem și creștem. Cu această carte putem cu toții să fim mai bine echipați să facem asta, să creștem către încredere, să lepădăm îndoielile trecutului și să îmbrățișăm noi posibilități și noi lumi.
Așadar, hai să mergem alături de Pooky/Lyra. Să continuăm să citim și să pășim către cer, spre potențialul care ne așteaptă pe fiecare dintre noi.
Nicola Brentnall MVO2, MSc
CEO, Ajaz.org
@NicolaBrentnall
Introducere
O mare parte din viața mea de adult mi-am folosit-o ca să educ oamenii, educație orientată mai ales către modalități de susținere a copiilor și a tinerilor care se confruntă cu probleme de sănătate mentală sau care au nevoi speciale. Îmi iubesc munca și îmi place faptul că oamenii au încredere în mine să le împărtășesc idei care-i pot face să fie mai buni în rolurile pe care le au în activitatea lor cu copiii, fie că aceasta implică educație sau îngrijire.
În ultimii ani însă mi s-a întâmplat un lucru ciudat. Din ce în ce mai mulți oameni mă caută ca să le dau sfaturi, idei și îndrumări care nu se bazează pe anii de cercetare, studiu și muncă în domeniu pe care-i am, ci mai curând pe propria mea experiență. Asta mă nedumerește destul de mult pentru că, sincer, eu simt că, în cel mai bun caz, bâjbâi.
Dar oamenii sunt curioși și îmi dau seama adesea că ideile pe care le împărtășesc cu scopul de-a încerca să ne descurcăm un pic mai mult bine cu acest lucru numit viață sunt adesea ideile de care oamenii se agață foarte repede. Astfel, această carte se îndepărtează radical de tot ce-am scris până acum. Într-un fel, e doar despre mine. E și despre tine, pentru că sper că, dacă-mi voi împărtăși câteva dintre experiențele, ideile și hopurile peste care-am trecut, te pot ajuta să faci unele lucruri un pic diferit.
Spre deosebire de toate celelalte materiale pe care le-am scris, această carte nu se bazează pe cercetări. Nu se bazează pe nicio dovadă, în afara faptului, destul de surprinzător, că încă sunt în viață; și cred că în sfârșit încep să prosper.
Mă simt destul de intimidată când scriu aceste rânduri; e mai greu decât cu lucrurile pe care le scriu de obicei. Dar sper să atingă o coardă sensibilă. Te rog să fii blând cu reacția ta la cuvintele din această carte. Amintește-ți că sunt scrise de o persoană. O ființă umană reală, care vrea să le facă viața un pic mai bună altor oameni și care, în ciuda aparențelor, e chinuită de insecuritate.
Bucură te de carte și, dacă ți se pare utilă vreuna dintre lecții, te rog dă-mi un mesaj pe Twitter, la @PukiH, și poate-mi împărtășești și câteva dintre ideile tale.
Cu iubire,
Pooky
Partea I
LECȚII DESPRE ÎNVĂȚARE
LECȚIA 1
Folosește lecțiile de viață ca să creezi o nouă cale, nu ca să acoperi una veche
Uneori, noile informații de care dispunem ne pot face să regretăm ce-am spus sau ce-am făcut în trecut. E mult mai bine să mergem înainte echipați cu cunoștințele noi decât să ruminăm la ce-am fi putut sau ar fi trebuit să facem diferit, dacă doar am fi știut.
Ce-am înțeles greșit în trecut
Cu toții învățăm lucruri noi în fiecare zi și odată cu noile cunoștințe vin noi responsabilități de a folosi acea cunoaștere nouă sau abilitățile ori ideile pe care le-am dobândit ca să mergem pe un drum nou. Acest lucru este emoționant și minunat, fiecare lecție nouă de viață oferindu-ne oportunitatea unui viitor mai strălucitor. Există însă tentația să ne judecăm sinele din trecut pe baza cunoștințelor noastre din prezent. Acesta e drumul către adevărata nefericire. Oricât de mult ne-am dori, nu putem să schimbăm trecutul; dar putem petrece o grămadă de timp dorindu-ne să fi făcut lucrurile diferit.
Lecția și profesorul
Aceasta e o lecție pe care-am învățat-o prima oară de la terapeutul meu, Mat.