Editori:

Silviu Dragomir

Vasile Dem. Zamfirescu

Director editorial:

Magdalena Mărculescu

Redactor:

Simona Reghintovschi

Coperta:

Faber Studio (Magda Radu)

Director producție:

CRISTIAN CLAUDIu COBAN

Dtp:

Răzvan Nasea

Corectură:

Elena Bițu

Dușa Udrea

Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.

Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.

Copyright © Editura Trei, 2016

pentru prezenta ediție

O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București

Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20

e-mail: comenzi@edituratrei.ro

www.edituratrei.ro

ISBN (print): 978-606-719-538-5

ISBN (EPUB): 978-606-40-2896-9

Cuvânt-înainte

Lucrarea de față este o abordare globală și exhaustivă a conceptului­ de personalitate și dorește să analizeze acest concept din cât mai multe perspective științifice, fiind adresată specialiștilor în psihologie și din domeniile conexe. Tratatul este rezultatul unei documentări temeinice­ și experienței în evaluarea psihologică a personalității, având ca punct de pornire cartea Psihologia personalității aviatorului (Aniței, 2000). Acest prim pas de analiză științifică a personalității în cadrul profesiei­ de avia­tor a adus cu sine rezultate excepționale și descoperirea unor parti­cularități unice ale piloților din cadrul aviației și validarea structurii personalității modale.

Personalitatea este unul dintre cele mai importante și mai studiate concepte în literatura de specialitate, existând o mulțime de opinii, teorii și păreri. Mergând pe o linie exhaustivă, în această lucrare sunt prezentate principalele teorii și curente ale psihologiei moderne din sfera personalității, dar și noile tendințe datorită cărora acest concept este în continuă dezvoltare.

Lucrarea este structurată în cinci părți și 23 de capitole. O astfel de abordare este necesară pentru a putea explora și analiza personalitatea în mod gradual. Dacă în prima parte este prezentată personalitatea din prisma istoriei și a definițiilor postulate de marii psihologi moderni, a doua parte propune o abordare filosofico-teoretică, fiind prezentate principalele teorii ale personalității cu toate elementele și componentele definitorii. În partea a treia, accentul este pus pe relația dintre personalitate și profesie, ceea ce în ziua de astăzi se numește psihologia organizațională, cu toate componentele sale aferente. În partea a patra, s-a pus accentul pe ceea ce numim personalitate și comportament, cu accent pe comportamentul individului în societate, influența personalității asupra comportamentului, dar și pe alți factori de natură socială. În partea a cincea sunt prezentate elementele de bază în măsurarea personalității, cât și principalele metode și instrumente de evaluare a personalității.

Primul capitol descrie istoricul conceptului de personalitate plecând de la conceptele și ideologiile filosofilor greci până la ceea ce înseamnă personalitatea în ziua de azi, trecând prin toate etapele istorice importante. Aici sunt amintiți psihologi ca: Henry Murray, Gordon Allport, Raymond Cattell, Kurt Lewin, iar lista poate continua până la psihologii contemporani care studiază personalitatea din perspectiva teoriei lexicale: Paul Costa Jr, Robert McCrae și Lewis Goldberg.

Al doilea capitol este dedicat definirii personalității, acest capitol fiind o sinteză a tuturor definițiilor și opiniilor marilor psihologi care și-au dedicat timpul studiului conceptului de personalitate. Plecând de la termenul­ din latină „persona“, care se referea la o mască purtată de actori într-o piesă de teatru, personalitatea a avut privilegiul de a primi o multitudine­ de abordări și definiții, mai mult sau mai puțin exhaustive. De la abordarea psihanalitică până la teoria lexicală sau cea biologică, personalitatea este văzută în psihologia modernă ca o complexitate de elemente unice.

Capitolul al treilea prezintă teoria biologică a personalității, în care sunt detaliate structuri ale personalității din punct de vedere fiziologic. Tot în acest capitol sunt prezentate perspectivele lui Ivan Pavlov despre personalitate, tipurile de temperament identificate de acesta, dar și somatotipurile lui Sheldon. Odată cu avansarea tehnologiei și a neuroștiințelor, Robert Cloninger a dezvăluit faptul că cei mai importanți neurotransmițători care determină trăsăturile de personalitate sunt dopamina, serotonina și norepinefrina.

Capitolul al patrulea abordează teoria personalității din perspectivă genetică și environmentală, unde sunt prezentate o serie de elemente genetice care influențează personalitatea individului. Tot în acest capitol sunt prezentate rezultate cu privire la metodologia aplicată pentru a determina influența genetică asupra personalității, dar și studii care confirmă faptul că factorul genetic explică în jur de 40–60% din personalitate.

Al cincilea capitol prezintă teoria personalității din perspectivă evoluționistă și elementele care au stat la baza dezvoltării acestei teorii. În acest capitol sunt prezentate comportamente și trăiri care ne-au ajutat să supraviețuim până în ziua de azi.

Capitolul al șaselea prezintă teoria psihodinamică a personalității, în care sunt descrise perspectivele psihanalitice freudiene asupra personalității, dar și elemente care compun această perspectivă. Se-ul este unul dintre aceste elemente, reprezentând dimensiunea în care se regăsesc toate instinctele și pulsiunile, fiind sursa energiei psihice și a libidoului. Al doilea element este Eul, prezentat ca dimensiune conștientă și rațională a personalității. Supraeul, al treilea element, este instanța psihică ce îl determină pe individ să facă diferența între ceea ce este greșit în raport cu normele sociale. Tot în acest capitol sunt prezentate mecanismele de apărare și dezvoltarea personalității din perspectivă psihanalitică.

În capitolul al șaptelea este prezentată teoria umanistă a personalității, dezvoltată de marele psiholog Carl Rogers. Din perspectiva lui Rogers, rolul central în teoria personalității îl are autoactualizarea. Rogers afirmă că individul, încă de la naștere, are tendința de a-și actualiza potențialul constructiv și sănătos, promovând două dimensiuni ale sinelui: sinele și sinele ideal. În opinia lui Carl Rogers, sinele este elementul total conștient, fiind personalitatea de suprafață. Sinele ideal este văzut ca modalitatea persoanei de a percepe sinele într-o manieră idealistă.

În al optulea capitol este prezentată teoria comportamentală a perso­nalității, în care sunt prezentate concepte ca behaviorismul științific, condiționarea operantă, condiționarea clasică, pedeapsa și întărirea comportamentului. Dacă fondatorul behaviorismului este Burrhus Skinner, o perspectivă asemănătoare este dezvăluită și de Arthur Staats, care a dezvoltat anumite tratamente și elemente pentru analiza limbajului la vârste timpurii.

Al nouălea capitol prezintă teoria cognitivă a personalității, unde psihologul George Kelly a avut un rol deosebit de important. Din perspectiva lui Kelly, indivizii interpretează evenimentele și situațiile din viața de zi cu zi, având o interpretare unică, de aici plecând și conceptul de diferențe individuale. În acest capitol sunt prezentate și concepte ca anticiparea evenimentelor de viață și teoria constructului personal, care este prezentat și detaliat, fiind compus din 11 corolare. În continuare, capitolul prezintă elemente practice de evaluare, folosite în psihoterapie, relația dintre această teorie și teoria lexicală, psihopatologia din perspectiva teoriei cognitive, evaluarea și tratamentul schizofreniei din perspectiva lui George Kelly.

În capitolul al zecelea, care încheie și partea a doua a teoriilor de personalitate, este prezentată teoria trăsăturilor de personalitate. Bazele acestei teorii au fost puse de Gordon Allport. Această teorie a personalității a fost continuată de Raymond Cattell, care a folosit analiza factorială pentru a determina structura factorilor de personalitate, ceea ce a dus la dezvoltarea instrumentului de personalitate 16–PF. În momentul de față, cel mai folosit model al teoriei lexicale este cel propus de Costa și McCrae, care au dezvoltat cinci factori de personalitate, fiecare factor cu fațetele sale, denumindu-i: Nevrotism, Extraversie, Deschidere spre experiență, Agreabilitate și Conștiinciozitate.

Capitolul al unsprezecelea, primul capitol din partea a treia, tratează personalitatea și profesia. În acest capitol este prezentată relația dintre personalitate și performanță în muncă, cu accent pe definirea performanței în muncă, pe caracteristicile performanței, dar și pe relația dintre factorii de personalitate și performanța la locul de muncă. Această relație este intens studiată în zona psihologiei organizaționale, personalitatea fiind al doilea predictor al performanței ocupaționale, după abilitatea mentală generală.

Capitolul al doisprezecelea prezintă relația dintre personalitate, atitudini și comportamente organizaționale, ca factori importanți în determinarea performanței la locul de muncă. În continuare, sunt prezentate aceste comportamente și atitudini în relație cu personalitatea.

În capitolul al treisprezecelea este prezentată personalitatea în relație cu leadershipul (capacitatea de a conduce), fiind amintite principalele teorii ale leadershipului. Sunt prezentate diferitele tipuri de leadership și definiții ale conceptului. În acest capitol se pune accentul și pe relația dintre personalitatea observabilă și leadership și pe relația acestuia cu trăsăturile neobservabile, numite în literatura de specialitate „dark side“.

Al paisprezecelea capitol are ca obiectiv relația dintre personalitate și stresul ocupațional. Stresul ocupațional este un concept studiat intens în literatura de specialitate, influențând puternic performanța la locul de muncă. Relația dintre cele două concepte, a fost îndelung studiată, deoarece anumiți factori de personalitate, ca nevrotismul, se află în strânsă relație cu stresul ocupațional.

Capitolul al cincisprezecelea este capitolul în care este prezentată personalitatea modală. Personalitatea modală este o abordare unică în care se prezintă particularitățile personalității în cadrul profesiilor. În acest capitol, sunt prezentate personalitatea modală a aviatorului, inginerilor și agenților de vânzări.