Editori:

Silviu Dragomir

Vasile Dem. Zamfirescu

Director editorial:

Magdalena Mărculescu

Coperta:

Faber Studio

Director producție:

CRISTIAN CLAUDIu COBAN

Dtp:

ofelia CoȘman

Corectură:

rodica petcu

ELENA BIȚU

Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.

Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.

Copyright © Editura Trei, 2015

pentru prezenta ediție

O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București
Tel.: +4 021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20
e mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro

ISBN (print): 978-606-719-407-4

ISBN (EPUB): 978-606-40-2895-2

CUVÂNT-ÎNAINTE la ediȚia a II-a

Prezenta lucrare se adresează avocaților definitivi și celor stagiari, consilierilor juridici, tuturor practicienilor dreptului, studenților la facultățile de drept și, în același timp, vine în sprijinul celor care, deși nu sunt practicieni ai dreptului sau nu au studii juridice, doresc să își conducă singuri procesele ori să înțeleagă cum trebuie pornite acestea.

De-a lungul celor peste 15 ani de când exercit profesia de avocat al Baroului București, în practica la instanțele de toate gradele de jurisdic­ție din București și din țară, am înțeles că este foarte important ca o cerere de chemare în judecată să fie redactată corect și complet încă de la început, de la înregistrarea ei pe rolul instanței. Aceasta deoarece prin modul de concepere se stabilește cadrul după care se va desfășura procesul, iar de modul în care este redactată acțiunea depind în mare măsură șansele de reușită (atenția cu care privește judecătorul, dimi­nuarea posibilităților părții adverse de a invoca diverse excepții etc.). Cum în perioada de la începutul carierei mele era destul de dificil să găsești modele de cereri bine redactate, a trebuit ca de fiecare dată să redactez fiecare tip de acțiune în parte studiind codurile, legile spe­ciale, deciziile de îndrumare ale ÎCCJ și multă practică judiciară; apoi cererile respective au trecut și prin filtrul practicii la instanțe.

După intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, cunoscând faptul că, atunci când trebuie pornit un demers judiciar dintr-un gen cu care nu te-ai mai întâlnit, poți întâmpina dificultăți în a redacta cererea și că, de multe ori, nu se găsesc modele suficient de bine întocmite, m-am gândit ca, folosind experiența dobândită în redactarea cererilor și a ani­lor petrecuți în fața instanțelor, să alcătuiesc un ghid cu fiecare din cele mai întâlnite tipuri de acțiuni. Aceasta în ideea că aceia care vor avea la dispoziție ghidul nu vor mai fi nevoiți să ia de la început munca de întocmire a cererilor, ci vor putea să le folosească și doar să le comple­teze cu datele concrete ale cauzei.

După plecarea la tipar a primei ediții a prezentei lucrări a intrat în vigoare Noul Cod de procedură civilă (care fusese adopat încă din anul 2010, dar a cărui punere în aplicare, deși necesară, a fost mult timp amânată), astfel că am considerat că se impune întregirea cărții cu un capitol care să conțină cereri de procedură civilă, redactate conform Noului cod. Pe de altă parte, în luna mai a anului 2013 a fost adoptată Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, lege care a schimbat în parte procedurile administrative, mai ales cele de acordare a despăgubirilor pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură și, pe de altă parte, a schimbat termenele acordate instituțiilor administrative pentru solu­țio­narea cererilor persoanelor îndreptățite, astfel că am procedat la adap­tarea modelelor de cereri din capitolul consacrat legilor proprie­tății în acord cu noul act normativ și cu noua practică judiciară rezul­tată din aplicare acestuia.

Cartea conține în Capitolul I modele ale principalelor cereri de drept procesual civil, concepute și explicate în conformitate cu Noul Cod de procedură civilă; în Capitolul II sunt prezentate modele de cereri pentru principalele tipuri de procese de drept civil și dreptul familiei, redactate conform dispozițiilor și instituțiilor de drept din Noul Cod Civil și organizate în ordinea capitolelor acestuia. În Capi­tolul III sunt expuse modele ale acțiunilor din materia legilor speciale ale restituirii proprietăților (Legile fondului funciar, Legea nr. 10/2001, Legea nr. 165/2013), astfel cum au fost conturate aceste acțiuni în practica solicitării controlului judecătoresc asupra modului de aplicare a procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate, de restituire a imobilelor ori de acordare a măsurilor compensatorii de către instituțiile administrației.

Autorul

CAPITOLUL I

MODELE DE CERERI ȘI ACȚIUNI
DE DREPT PROCESUAL CIVIL

1. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Noțiune. Caracteristici. Explicații. Cererea de chemare în judecată reprezintă actul de procedură prin care este sesizată instanța și care, din momentul introducerii sale, declanșează procesul civil.

Cuprinsul cererii de chemare în judecată este stabilit de dispozițiile art. 194 din Codul de procedură civilă, care se completează cu dispozițiile generale referitoare la cererile adresate instanțelor judecătorești (art. 30 C. proc. civ. și art. 148–152 C. proc. civ). Potrivit art. 194 C. proc. civ. com­pletat cu celelalte texte de lege menționate, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă:

a) Numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților, iar pentru persoane juridice denumirea și sediul lor. Aceste elemente sunt obliga­torii, iar în privința reclamantului, cererea va cuprinde în mod obligatoriu și codul numeric personal, dacă este persoană fizică, sau, dacă reclamantul este persoană juridică, codul unic de înregistrare (CUI) ori codul de iden­tificare fiscală (CIF), numărul de înregistrare în Registrul comerțului (în cazul societăților comerciale) sau numărul de înregistrare în registrul persoanelor juridice (în cazul asociațiilor și fundațiilor etc.), precum și contul bancar.

De asemenea, în măsura în care reclamantul cunoaşte aceste date (cod numeric personal, cod unic de înregistrare, număr de înregistrare) cu pri­vire la pârât, reclamantul trebuie să le menţioneze în cererea de chemare în judecată, odată cu numele sau denumirea pârâtului şi domiciliul sau sediul acestuia.

Numele şi prenumele sau denumirea părţilor trebuie menţionate com­plet şi corect în cererea de chemare în judecată şi, de asemenea, adresa de domiciliu sau reşedinţă trebuie să fie cea în care părţile locuiesc efectiv, pentru a putea lua cunoştinţă de proces. În cazul în care reclamantul locu­ieşte în străinătate, va indica şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se comunice toate actele de procedură.

De asemenea, aşa cum se arată în art. 148 alin 1. C. proc. civ, cererea de chemare în judecată va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică (e-mail), precum şi numărul de telefon şi, eventual, numărul de fax al părţilor.

b) Numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în pro­ces, iar în cazul în care partea este reprezentată prin avocat, numele şi prenumele acestuia şi sediul său profesional. Conform art. 148 alin 1. C. proc. civ, se vor indica şi adresa electronică, numărul de telefon şi, dacă există, numărul de fax al reprezentantului sau avocatului.

Odată cu cererea de chemare în judecată se va depune şi dovada cali­tăţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151 C. proc. civ. Pentru reprezentarea prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată. Avocatul sau consilierul juridic vor depune împuternicirea în forma prevăzută de dispoziţiile legale care reglementează profesia respectivă. Reprezentantul legal al persoanei juridice va depune o copie legalizată de pe înscrisul care dovedeşte calitatea sa. Reprezentantul persoa­nei juridice de drept privat va depune în copie extrasul din Registrul public în care este menţionată împuternicirea sa (de exemplu, asociatul sau administratorul unei societăţi comerciale va depune un extras obţinut de la Registrul comerţului în care este menţionată această calitate a sa.)

c) Obiectul cererii şi valoarea lui, după aprecierea reclamantului (atunci când obiectul cererii este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea valorii respective, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare).

Obiectul cererii reprezintă pretenţia dedusă judecăţii a cărei realizare este urmărită prin introducerea cererii de chemare în judecată. Cererea de chemare în judecată poate să cuprindă unul sau mai multe capete de cerere. Când există mai multe capete de cerere, unele dintre acestea sunt principale, iar altele sunt accesorii (adică soluționarea lor depinde de soluția dată unui capăt de cerere principal).

Pentru cereri al căror obiect este evaluabil în bani, valoarea obiectului cererii se determină în unele situații conform art. 101–105 C. proc. civ.

În funcție de valoarea obiectului cererii, se determină competența ma­terială a instanței, precum și taxa de timbru care va fi achitată.

d) Precizarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea.

e) Indicarea probelor pentru fiecare capăt de cerere în parte.

f) Semnătura. Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă la finalul ei semnătura olografă a reclamantului sau a reprezentantului acestuia (mandatar sau avocat), iar dacă reclamantul este persoană juri­dică, semnătura reprezentantului legal și ștampila. Dacă cererea de che­mare în judecată nu este semnată, instanța va pune în vedere reclamantului înainte de fixarea primului termen de judecată să o semneze, iar dacă reclamantul nu o semnează, cererea de chemare în judecată va fi anulată în temeiul art. 200 C. proc. civ.

Cererea de chemare în judecată se depune într-un exemplar pentru instanță și câte un exemplar pentru fiecare pârât, pentru a fi comunicată. Atunci când părțile au un reprezentant comun sau când o parte figurează în mai multe calități juridice, cererea sa va depune într-un singur exemplar pentru acestea.

Motivarea în fapt. Reclamantul va arăta în motivarea în fapt a cererii care sunt împrejurările de fapt pe care se întemeiază solicitarea adresată instanței, care este dreptul ce i-a fost încălcat și în ce mod i-a fost încălcat acest drept, care este consecința încălcării sau nerespectării dreptului său, de ce trebuie soluționat litigiul pe calea unei acțiuni în justiție și nu a fost soluționat pe cale amiabilă etc.

Motivarea în drept.