Editori

Silviu Dragomir

Magdalena Mărculescu

Vasile Dem. Zamfirescu

Redactare

Raluca Hurduc

Design și ilustrație copertă

Tudor-Gabriel Motroc

Director producţie

Cristian Claudiu Coban

DTP

Mirela Voicu

Corectură

Dușa Udrea-Boborel

Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.

Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.

Titlul original: Leben ist Beziehung. Vom Selbst zur Welt

Autor: Verena Kast

O.P. 16, Ghişeul 1, C.P. 0490, Bucureşti

Tel.: +4 021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20

E-mail: comenzi@edituratrei.ro

www.edituratrei.ro

ISBN (print): 978-606-40-2770-2

ISBN (EPUB): 978-606-40-3014-6

Prefața editoarei

Multe dintre cărțile publicate în ultimele decenii de către Verena Kast au reprezentat pentru numeroși oameni un important ajutor în viață, i-au încurajat să-și înfrunte temele specifice vieții lor, să se înțeleagă mai bine cu ajutorul cunoștințelor de psihologie abisală și să caute soluții la probleme.

Verena Kast consideră că în abordarea temelor vitale este esențial să înveți „să privești din ambele sensuri“: nu trebuie să te concentrezi doar asupra aspectelor patologice, ci să percepi și resursele unui om. Importantă este, după spusele lui Kast, forța de modelare în dezvoltarea propriei vieți, anume faptul că „viața sufletească, precum tot ceea ce ține de viață, vizează împlinirea posibilităților, realizarea propriului potențial, o devenire mereu reînnoită“1.

Realizarea propriului potențial este expresia creativității, care este deosebit de importantă pentru Verena Kast. Să fii creativ nu înseamnă doar să modelezi într-un mod creativ materia, de pildă în pictură, ci să îți modelezi creativ și propria viață. Să ai o atitudine creativă față de viață înseamnă să fii deschis pentru nou, curios față de propria persoană și de lume, să înfrunți conflictele și posibilitățile de a le rezolva.2 Prin ansamblul operei ei — mărturie a forței sale creative impresionante — Kast a facilitat în ultimele decenii o viață creativă pentru numeroși cititori și numeroase cititoare.

Psihologia analitică, întemeiată de C.G. Jung, a devenit mai cunoscută unui public larg și a fost mai puternic percepută în cercurile de specialitate, în spectrul diverselor curente din psihologia abisală, datorită activității esențiale a Verenei Kast. Prin cercetările sale, Kast a arătat că emoțiile reprezintă factorul esențial pentru înțelegerea trăirilor și comportamentului omului — atât în domeniul psihoterapiei, cât și în viața de zi cu zi. Într-o serie de cărți dedicate diverselor emoții — doliu, frică, mânie, ură, invidie, gelozie, bucurie, speranță — ea a dezvoltat diferențiat această psihologie a emoțiilor.3

Emoțiile marchează și relațiile interumane, după cum a demonstrat Verena Kast în lucrările ei, și, astfel, relația reprezintă pentru ea o noțiune centrală. Dacă la C.G. Jung este în primul rând vorba despre relații intrapsihice între conștient și inconștientul personal și cel colectiv, despre efectele inconștientului asupra personalității, Verena Kast extinde aspectul relațional la relația Eu–Tu și la planul social-politic.

În cadrul cercetărilor despre procesele de doliu, pe care le-a publicat în lucrarea devenită clasică Trauern. Phasen und Chance des psychischen Prozesses4, ea a dezvoltat termenul-cheie „sinele relației“, care sintetizează importanța relației interumane. „Sinele relației“, spune Kast, „este un sine ce se naște între doi oameni care s-au dedicat unul celuilalt. El reprezintă internalizarea dinamicii unei relații trăite, în care cei doi s-au angajat. Acest sine al relației se formează prin trăirea relației Eu–Tu, prin întâlnire. Se naște în spațiul de rezonanță dintre Eu și Tu, dar și în urma sarcinilor zilnice, prin ceea ce cei doi modelează și construiesc împreună“.5 Cine pierde o persoană iubită trebuie să se desprindă în mod dureros de acest sine al relației și să se organizeze din nou în jurul sinelui individual.

În lucrarea Dinamica simbolurilor. Elemente fundamentale ale psihoterapiei jungiene, Verena Kast pune accentul pe aspectul relațional și prezentarea individuării ca noțiune-cheie a psihologiei analitice. Pornind de la unele afirmații centrale ale lui C.G. Jung, ea elaborează faptul că individuarea, devenirea de sine a omului, este un proces relațional intern și extern, posibil doar în relația interumană: „Țelul procesului de individuare este ca omul să devină cine este el de fapt. […] Însă procesul de individuare este și un proces de relație, căci, potrivit lui Jung, «relația cu Sinele este totodată relația cu semenul, și nimeni nu are o relație cu acesta, dacă nu o are în prealabil cu sine însuși»6. Devenirea de sine nu trebuie înțeleasă ca excludere a lumii înconjurătoare, ci devenirea de sine, modelarea de sine, este întotdeauna și o modelare a relației“.7

Temele social-politice o preocupă pe Kast mai ales în lucrările ei mai târzii, ca de exemplu când abordează tema încrederii și neîncrederii, când descrie ce anume conferă un sentiment de apartenență sau ce-i dezbină pe oameni, de exemplu în cazul miturilor conspiraționiste8 sau când analizează modul cum este proiectată umbra asupra străinului și cum se naște ura.9

Textele din cartea de față, compusă din fragmente selectate din opera cuprinzătoare a Verenei Kast și publicată cu ocazia aniversării a 80 de ani de viață, gravitează în jurul temei relației în diverse contexte: raportarea la un Tu, iubirea și fantasmele relaționale, identitatea, individuarea, complexele, relația terapeutică, problema umbrei, precum și căile de depășire a fricii și urii. Un lucru devine evident: Kast abordează mereu probleme și conflicte actuale din sfera socială și cea social-politică, lărgind perspectiva de la sine către lume. Ingrid Riedel, de mulți ani colega și tovarășa de drum a Verenei Kast, spune despre opera acesteia: „O abordare precum cea a Verenei Kast, care vede în emoții cheia către om, aduce în prim-plan și aspectul relațional al psihoterapiei. Astfel, psihologia Verenei Kast este o psihologie a relației, punând astfel într-o lumină nouă și accentuând într-un domeniu esențial abordarea lui Jung, care conține implicit abordarea relațională, fără să-i acorde însă o mare importanță“.10

Münster, noiembrie 2022

Christiane Neuen

1 Kast, Verena: Konflikte anders sehen. Die eigenen Lebensthemen entdecken. Neuausgabe. Patmos, Ostfildern, 2020, p. 13.

2 Idem: Schöpferisch leben. Patmos, Ostfildern, 2016, p. 8.

3 Vezi de exemplu idem, Freude, Inspiration, Hoffnung. Ediția a 6-a, Patmos, Ostfildern, 2013; idem, Immer wieder neu beginnen. Die kreative Kraft von Hoffnung und Zuversicht. Ediție nouă. Patmos, Ostfildern, 2020; idem, Trauern. Phasen und Chancen des psychischen Prozesses. Ediție nouă adăugită. Ediția a 5-a. Kreuz, Freiburg im Breisgau, 2020; idem, Depășirea de sine. Invidia și gelozia ca șanse pentru dezvoltarea personală. Trei, București, 2022; idem, Vom Sinn des Ärgers. Anreiz zu Selbstbehauptung und Selbstentfaltung. Ediție nouă. Herder, Freiburg im Breisgau, 2014; idem, Vom Sinn der Angst. Wie Ängste sich festsetzen und wie sie sich verwandeln lassen. Ediție nouă. Ediția a 8-a. Herder, Freiburg im Breisgau, 2021; idem, Wider Angst und Hass. Das Fremde als Herausforderung zur Entwicklung. Patmos, Ostfildern, 2022; idem, Zugang zur Lebendigkeit. Interesse und Langeweile als schöpferische Kräfte. Ediție nouă. Patmos, Ostfildern, 2021.

4 Idem, Trauern.

5 Idem, Mai mult timp pentru suflet. Calea spre vitalitate, Trei, București, 2023, p. 29.

6 Jung, C.G., „Psihologia transferului“. În: OC 16, § 445.

7 Kast, Verena, Dinamica simbolurilor. Elemente fundamentale ale psihoterapiei jungiene. Trei, București, 2021, p. 149.

8 Idem, Vertrauen braucht Mut. Was Zusammenhalt gibt. Ediția a 2-a. Patmos, Ostfildern, 2022.

9 Idem, Wider Angst und Hass.

10 Riedel, Ingrid, „Verena Kast — eine schöpferische Frau und ihr Werk. Ein einleitender Essay von Ingrid Riedel“. În: Kast, Verena, Mit Leidenschaft für ein gelingendes Leben. Ein Lesebuch. Zusammengestellt von Hildegunde Wöller. Mit einem einleitenden Essay von Ingrid Riedel. Zum 65. Geburtstag von Verena Kast. Kreuz, Stuttgart, 2008, p. 26.

1. Raportarea la Tu

Rezonanța: a fi în relație

Rezonanță vine de la „a răsuna“. Sunetele sunt vibrații, de aceea „a răsuna“ înseamnă și că vibrațiile își transmit între ele mișcarea, că se pot plasa unele pe altele în stare de oscilație. Ceva perceput în jurul nostru, de exemplu o muzică, ne dă aripi, ne însuflețește, suntem dintr-odată mai vii, mai plini de emoții și de avânt decât eram înainte — apar amintiri, nevoi, fantezii. Pentru o clipă suntem mișcați de un anumit lucru, ne simțim contopiți cu ceea ce ne atinge. Și este valabil pentru toate lucrurile pe care le percepem cu simțurile, ca atare, pentru întreaga lume: semeni, natură, povești, filme. Ne simțim animați, „însuflețiți“, dacă ne facem timp pentru asta. Dar și lumea noastră interioară poate avea o influență asemănătoare asupra trăirilor noastre: avem un vis despre o pisică enigmatică. Imaginea din vis ne urmărește. Ce vrea să ne spună această pisică enigmatică despre viața noastră sufletească? Dintr-odată, îi acordăm o cu totul altă atenție pisicii vecinilor, care se plimbă pe acoperiș. Bineînțeles că nu este pisica din vis, dar gândurile noastre se leagă de ea, de această felină care nu e misterioasă. Pisicile reprezintă o temă, le asociem cu emoțiile, cu lumea imaginației, cu lumea simbolurilor.

Semnificația rezonanței pentru viața noastră sufletească devine deosebit de evidentă în cadrul relațiilor umane, mai ales în relațiile de iubire sau în prieteniile de lungă durată. În starea de îndrăgostire experimentăm cel mai bine ce înseamnă să fim în rezonanță cu cealaltă persoană. Percepem totul la celălalt, ni se pare interesant, îi răspundem nu doar prin trăire, ci și exprimându-ne. Această abordare reciprocă plină de însuflețire, profunda rezonanță cu o altă persoană în același registru emoțional — cel puțin, așa percepem lucrurile —, este ceea ce constituie starea de îndrăgostire și ne conferă sentimentul de uniune cu celălalt. Iar uneori acest sentiment se extinde asupra lumii în ansamblu.