editori:
Silviu Dragomir
Magdalena Mărculescu
Vasile Dem. Zamfirescu
director editorial
anansi. world fiction:
Bogdan-Alexandru Stănescu
redactare:
Oana Dușmănescu
design:
Andrei Gamarț
director producție:
Cristian Claudiu Coban
dtp:
Mihaela Gavriloiu
corectură:
Ana-Maria Tamaş
Cătălina Chiricheş
Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.
Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.
Titlul original: Storia di chi fugge e di chi resta
Autor: Elena Ferrante
Copyright © 2013 by Edizioni e/o
Copyright © Editura Trei, 2024
pentru traducerea în limba română
O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București
Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20
www.edituratrei.ro
ISBN (print): 978-606-40-2407-7
ISBN (EPUB): 978-606-40-2712-2
Indicele personajelor şi prezentări sumare ale întâmplărilor din volumele precedente
Familia Cerullo (familia cârpaciului):
Fernando Cerullo, cizmar, tatăl Lilei. După clasele primare, nu şi-a mai dat fiica la şcoală.
Nunzia Cerullo, mama Lilei. Alături de fiica ei, nu are suficientă autoritate s-o susţină împotriva tatălui.
Raffaella Cerullo, zisă Lina sau Lila. S-a născut în august 1944. Are şaizeci şi şase de ani când dispare din Napoli şi i se pierde urma. Elevă strălucită, scrie la zece ani o poveste intitulată La fata blu1. Abandonează şcoala după absolvirea claselor primare şi învaţă meseria de cârpaci. Se căsătoreşte foarte tânără cu Stefano Carracci şi administrează cu succes mai întâi mezelăria din noul cartier, apoi magazinul de pantofi din Piaţa Martirilor. În timpul unei vacanţe petrecute la Ischia se îndrăgosteşte de Nino Sarratore, pentru care îşi părăseşte soţul. După eşecul total al convieţuirii cu Nino şi naşterea fiului ei, Gennaro, Lila îl părăseşte definitiv pe Stefano când află că acesta aşteaptă un copil de la Ada Cappuccio. Se mută cu Enzo Scanno la San Giovanni a Teduccio şi începe să muncească în fabrica de mortadelle a lui Bruno Soccavo.
Rino Cerullo, fratele mai mare al Lilei, cârpaci şi el. Împreună cu tatăl lui, Fernando, şi datorită Lilei şi banilor lui Stefano Carracci, pune pe picioare fabrica de încălţăminte Cerullo. Se căsătoreşte cu sora lui Stefano, Pinuccia Carracci, de la care are un fiu, Ferdinando, zis Dino. Îi poartă numele primul fiu al Lilei.
Alţi copii.
Familia Greco (familia portarului):
Elena Greco, zisă Lenuccia sau Lenù. Născută în august 1944, e autoarea poveştii pe care o citim. Elena începe s-o scrie în momentul în care află că prietena ei din copilărie, Lina Cerullo, căreia numai ea îi spune Lila, a dispărut. După clasele primare, Elena îşi continuă studiile cu succes; la liceu, curajul ei şi faptul că beneficiază de protecţia profesoarei Galiani îi permit să scape cu capul sus dintr-o confruntare cu profesorul de religie în privinţa rolului Sfântului Duh. La invitaţia lui Nino Sarratore, de care e îndrăgostită în secret încă din fragedă copilărie, şi cu ajutorul preţios al Lilei, va scrie despre această polemică într-un articol, care, însă, până la urmă, nu va fi publicat de revista cu care colaborează Nino. Studiile strălucite ale Elenei sunt încununate atât de licenţa obţinută la Şcoala Normală din Pisa, unde îl cunoaşte pe Pietro Airota cu care, de altfel, se logodeşte, cât şi de publicarea unui roman în care expune viaţa din cartier şi experienţele adolescentine trăite la Ischia.
Peppe, Gianni şi Elisa, fraţii mai mici ai Elenei.
Tatăl, portar la primărie.
Mama, casnică. Mersul ei şchiopătat o obsedează pe Elena.
Familia Carracci (familia lui don Achille):
Don Achille Carracci, căpcăunul din poveşti, activ pe bursa neagră, cămătar. A fost ucis.
Maria Carracci, soţia lui don Achille, mama lui Stefano, a Pinucciei şi a lui Alfonso. Lucrează la mezelăria familiei.
Stefano Carracci, fiul defunctului don Achille, soţul Lilei. Administrează averea strânsă de tatăl lui şi, în timp, devine un negustor de succes, graţie celor două mezelării foarte prospere şi magazinului de pantofi din Piaţa Martirilor, deschis alături de fraţii Solara. Nemulţumit de căsnicia tumultuoasă cu Lila, începe o relaţie cu Ada Cappuccio, împreună cu care va locui după ce aceasta din urmă rămâne însărcinată şi Lila se mută la San Giovanni a Teduccio.
Pinuccia, fiica lui don Achille. Lucrează mai întâi în mezelăria familiei şi pe urmă în magazinul de pantofi. Se căsătoreşte cu fratele Lilei, Rino, şi are cu el un fiu, Ferdinando, zis Dino.
Alfonso, fiul lui don Achille. E coleg de bancă cu Elena. E logodit cu Marisa Sarratore şi devine responsabil de magazinul de pantofi din Piaţa Martirilor.
Familia Peluso (familia tâmplarului):
Alfredo Peluso, tâmplar. Comunist. Acuzat că l-a omorât pe don Achille, a fost condamnat şi trimis la închisoare, unde a murit.
Giuseppina Peluso, soţia lui Alfredo. Muncitoare în fabrica de tutun, e devotată copiilor şi soţului deţinut. La moartea acestuia, se sinucide.
Pasquale Peluso, fiul cel mare al lui Alfredo şi al Giuseppinei, zidar, militant comunist. A fost primul care şi-a dat seama de frumuseţea Lilei şi care i-a declarat iubirea. Îi detestă pe fraţii Solara. A fost logodit cu Ada Cappuccio.
Carmela Peluso, vrea să i se spună şi Carmen. Sora lui Pasquale, e vânzătoare la mercerie, dar este repede angajată de Lila la mezelăria nouă a lui Stefano. A fost mult timp logodită cu Enzo Scanno, dar acesta o părăseşte fără explicaţii după ce termină serviciul militar. Se logodeşte ulterior cu benzinarul de la şosea.
Alţi copii.
Familia Cappuccio (familia văduvei nebune):
Melina, o rudă a Nunziei Cerullo, văduvă. Spală scările blocurilor din vechiul cartier. A fost amanta lui Donato Sarratore, tatăl lui Nino. Familia Sarratore a părăsit cartierul din cauza acelei relaţii, iar Melina aproape că şi-a pierdut minţile.
Soţul Melinei, descărca lăzi în piaţa de fructe şi legume şi a murit în împrejurări neclare.
Ada Cappuccio, fiica Melinei. Când era mică o ajuta pe mama ei să spele scările. Graţie Lilei, este angajată vânzătoare în mezelăria din vechiul cartier. Logodită de mult timp cu Pasquale Peluso, devine amanta lui Stefano Carracci: după ce rămâne însărcinată, va locui împreună cu el. Din relaţia lor se naşte o fetiţă, Maria.
Antonio Cappuccio, fratele ei, mecanic. A fost logodit cu Elena şi e foarte gelos pe Nino Sarratore. Eventualitatea de a pleca militar îl îngrijorează la culme, dar când Elena vorbeşte cu fraţii Solara pentru a-l scuti de plecarea în armată, este profund umilit, într-atât încât pune punct relaţiei lor. În timpul serviciului militar este afectat de o gravă cădere nervoasă şi este liberat anticipat; odată întors în cartier, îmboldit de sărăcie, intră în serviciul lui Michele Solara, care, la un moment dat, îl trimite în Germania pentru o lungă şi misterioasă misiune.
Alţi copii.
Familia Sarratore (familia feroviarului-poet):
Donato Sarratore, feroviar, poet, jurnalist. Mare crai, a fost amantul Melinei Cappuccio. Când Elena merge în vacanţă la Ischia şi e oaspete în aceeaşi casă în care locuieşte temporar familia Sarratore, e obligată să părăsească în grabă insula ca să scape de avansurile sexuale ale lui Donato. În vara următoare, însă, Elena îi cedează pe plajă, îmboldită de suferinţa pricinuită de relaţia dintre Nino şi Lila. Ca să se elibereze de această experienţă degradantă, Elena scrie o carte care îi va fi apoi publicată.
Lidia Sarratore, soţia lui Donato.
Nino Sarratore, cel mai mare dintre cei cinci fii ai lui Donato şi ai Lidiei. Îşi detestă tatăl. E un student foarte strălucit şi are o lungă relaţie secretă cu Lila, al cărei deznodământ este o foarte scurtă convieţuire după ce ea rămâne însărcinată.
Marisa Sarratore, sora lui Nino. E logodită cu Alfonso Carracci.
Pino, Clelia şi Ciro Sarratore, fiii mai mici ai lui Donato şi ai Lidiei.
Familia Scanno (familia vânzătorului de fructe):
Nicola Scanno, vânzător de fructe, mort de pneumonie.
Assunta Scanno, soţia lui Nicola, moartă de cancer.
Enzo Scanno, fiul lui Nicola şi al Assuntei, şi el vânzător de fructe. Lila îl simpatizează încă din copilărie. Enzo a fost mult timp logodit cu Carmen Peluso, pe care însă o părăseşte fără explicaţii la întoarcerea din armată, unde începe din nou să studieze şi obţine diploma de expert industrial ca elev particular. Când Lila se hotărăşte să-l părăsească definitiv pe Stefano, îi ia în grija lui pe ea şi pe fiul ei, Gennaro, şi îi duce să locuiască la San Giovanni a Teduccio.
Alţi copii.
Familia Solara (familia proprietarului de cafenea cu acelaşi nume):
Silvio Solara, patronul cafenelei, monarhisto-fascist, camorist implicat în negoţul ilegal din cartier. A fost împotriva înfiinţării fabricii de încălţăminte Cerullo.
Manuela Solara, soţia lui Silvio, cămătăreasă: în cartier, registrul ei roşu e foarte temut.
Marcello şi Michele Solara, fiii lui Silvio şi ai Manuelei. Fanfaroni şi aroganţi, sunt totuşi iubiţi de fetele din cartier, cu excepţia, evident, a Lilei. Marcello se îndrăgosteşte de Lila, dar ea îl respinge. Michele, puţin mai tânăr decât Marcello, e mai rece, mai inteligent, mai violent. E logodit cu Gigliola, fata cofetarului, dar, de-a lungul anilor, dezvoltă o obsesie bolnăvicioasă pentru Lila.
Familia Spagnuolo (familia cofetarului):
Domnul Spagnuolo, cofetarul cafenelei Solara.
Rosa Spagnuolo, soţia cofetarului.
Gigliola Spagnuolo, fata cofetarului, logodnica lui Michele Solara.
Alţi copii.
Familia Airota:
Airota, profesor de literatură greacă.
Adele, soţia lui. Colaborează cu editura milaneză care publică romanul Elenei.
Mariarosa Airota, fiica cea mare, profesoară de istoria artei la Milano.
Pietro Airota, coleg de facultate cu Elena şi logodnicul ei, destinat unei strălucite cariere universitare.
Profesorii:
Ferraro, învăţător şi bibliotecar. Învăţătorul le-a premiat, când erau mici, atât pe Lila, cât şi pe Elena pentru sârguinţa lor de cititoare.
Oliviero, învăţătoare. A fost prima care şi-a dat seama de potenţialul Lilei şi al Elenei. Lila a scris la zece ani o povestioară intitulată La fata blu. Povestea i-a plăcut mult Elenei, care i-a dat-o lui Oliviero s-o citească. Dar învăţătoarea, enervată pentru că părinţii Lilei au decis să nu-şi mai lase fiica să-şi continue studiile, nu s-a pronunţat niciodată în legătură cu povestea aceea. Dimpotrivă, a încetat să se ocupe de Lila şi s-a concentrat numai pe reuşita Elenei. Moare după o lungă boală, după ce Elena îşi dă licenţa.
Gerace, profesor de gimnaziu.
Galiani, profesoară de liceu. E o îndrumătoare foarte cultă, comunistă. Inteligenţa Elenei o farmecă imediat.