Pentru Kathleen, soția mea, și pentru fiicele noastre, Hayley și Alison

GORDON L. FLETT

Pentru Barbara Calvert, soția mea, și pentru copiii noștri,
Harris, JC, Jack și Mac

PAUL L. HEWITT

Introducere

Perfecționismul în copilărie și adolescență

Cred că perfecționismul, adică reclamarea de soluții ideale sau perfecte, reprezintă un pericol.

ABRAHAM MASLOW (1968, p. 146)

Concluzia lui Maslow cu privire la pericolul perfecționismului ne arată încă o dată de ce Maslow a gândit cu mult înaintea epocii sale. Maslow înțelesese fără îndoială că frica pervazivă de eșec și de a nu fi la înălțimea așteptărilor este în contradicție cu procesul de autoactualizare și de îndeplinire a propriului potențial. Maslow (1968) a ajuns la concluzia că goana după perfecțiune duce, în cele din urmă, la trăirea unor sentimente de „maximă ostilitate față de speranțele normative“ (p. 147).

Această carte este, în esență, despre modul în care perfecționismul poate deveni un pericol atunci când ajunge să fie definitoriu pentru copii și adolescenți. Trăim într-o epocă în care mult prea mulți tineri sunt supuși cerințelor de a fi perfecți sau trăiesc nevoia de a fi perfecți. Această presiune atotprezentă există, deși mai toată lumea este de acord că perfecțiunea nu există.

Concentrarea noastră asupra perfecționismului la copii și adolescenți reflectă un interes în creștere față de acest subiect în rândul cercetătorilor și al publicului larg din ultimul deceniu. Teoria perfecționismului a suferit la începutul anilor 1990 transformări conceptuale centrate pe perfecționismul multidimensional și pe modalitățile de evaluare a acestuia (Frost et al., 1990; Hewitt & Flett, 1990, 1991). Totuși, majoritatea cercetărilor inițiale s-au axat pe perfecționismul la adulți. De-abia la începutul acestui secol s-a remarcat o creștere a numărului de studii cu privire la perfecționismul la copii și adolescenți.

Călătoria noastră împreună, ca parteneri de studiu în domeniul perfecționismului, a urmat același tipar general. Primii zece ani de colaborare au fost dedicați studiului perfecționismului la adulți. Cercetările vizând perfecționismul la copii au fost destul de limitate în timpul acestor primi zece ani de colaborare. Eforturile noastre s-au axat mai ales asupra dezvoltării și evaluării scalei perfecționismului la copii și adolescenți, Child-Adolescent Perfectionism Scale. Începutul acestui secol a adus eforturi mai concentrate, desfășurate în laboratoarele noastre, privind studiul perfecționismului multidimensional la copii și adolescenți, vizând în primul rând asocierile dintre perfecționism, stres și suferința psihologică. În ultimii zece ani, am pus la punct un program de cercetare cuprinzător, vizând originile perfecționismului, precum și manifestările perfecționismului în contexte aplicate. Desigur, întotdeauna am pus accent pe reducerea consecințelor nedorite ale perfecționismului la copii și adolescenți.

Această carte reflectă încercarea noastră de a oferi un rezumat comprehensiv și bine documentat al cercetărilor privind perfecționismul la tineri și modul în care se dezvoltă acesta. De ce este important să ne îndreptăm atenția asupra felului în care ia naștere perfecționismul? Am observat într-un studiu publicat în 2022 că numărul cercetărilor privind perfecționismul a crescut exponențial (Flett & Hewitt, 2002b) și că această creștere a tot continuat. Ne putem imagina că masteranzii, doctoranzii și tinerii cercetători interesați de studiul perfecționismului s-ar putea simți copleșiți de numărul imens de lucrări pe această temă. Să ne reamintim ce spunea Donald Hebb cu privire la această creștere a numărului de studii, atunci când s-a plâns, în 1974, că „datele științifice sunt împrăștiate peste tot“ (p. 71), iar numărul mare de publicații poate să împiedice crearea unei perspective coerente, întrucât este greu să vezi, într-o pădure, acei copaci care merită remarcați, fiindcă sunt constant acoperiți de „tufele de detalii nesemnificative“. Observația lui Hebb ne aduce aminte să ne îndreptăm atenția asupra pilonilor fundamentali ai cunoașterii, un sfat înțelept în contextul în care scopul nostru este acela de a înțelege perfecționismul.

În privința perfecționismului, cercetătorii înșiși trebuie să decidă ce este relevant. Noi credem că este important să ne întoarcem la rădăcinile perfecționismului pentru a vedea cum apare și ce factori și procese contribuie la dezvoltarea acestuia la copii. Dacă ne îndreptăm atenția asupra sarcinilor-cheie de dezvoltare din copilărie și adolescență, vom vedea acolo un potențial evident de a ajunge la o înțelegere mai profundă a naturii și originii perfecționismului. Analiza de mare impact făcută de Masten și Coatsworth (1998) cu privire la apariția competenței și rezilienței include o lista de sarcini-cheie de dezvoltare pentru cele trei perioade: vârstă preșcolară, etapa de mijloc a copilăriei și adolescență. Fiecare dintre aceste perioade este definită de cel puțin patru sarcini de dezvoltare, potrivit acestor autori. Vom vorbi în volumul de față despre unele dintre aceste sarcini de dezvoltare identificate de Masten și Coatsworth, întrucât ele sunt relevante pentru tema perfecționismului. De exemplu, perioada preșcolarității include sarcina de dezvoltare a atașamentului față de persoanele de îngrijire. Acest subiect este explorat pe larg în capitolul 7. Perioada de mijloc a copilăriei include sarcina de a reuși la școală și de a se înțelege cu colegii. Capitolul 8 explorează perfecționismul în raport cu reușitele școlare, iar capitolul 9 examinează perfecționismul în raport cu relațiile interpersonale și reușitele din acest domeniu. În fine, o sarcină primordială din perioada adolescenței presupune formarea unui sentiment coerent al sinelui și identității. Diverse aspecte legate de sine și identitate vor fi analizate pe parcursul întregii cărți.

Noi avem în vedere două obiective principale cu această carte: să creștem gradul de conștientizare și înțelegere a perfecționismului la copii și adolescenți și — sperăm — să impulsionam noi cercetări în acest domeniu. Ideal ar fi ca studiile și concluziile bazate pe studii să se traducă în acțiuni concrete. Sperăm ca această carte să impulsioneze eforturile generale în direcția reducerii perfecționismului și a creșterii calității vieții tinerilor perfecționiști care suferă din cauza perfecționismului propriu și, uneori, din cauza perfecționismului persoanelor prezente în viața lor.

Un alt obiectiv al acestei cărți este acela de a oferi o prezentare a perfecționismului și persoanelor perfecționiste care să îndeplinească criteriul nostru principal: prezentarea trebuie să fie „o imagine fidelă a realității“. Cu alte cuvinte, sperăm să oferim o perspectivă asupra perfecționismului și persoanelor perfecționiste cu care cititorii să rezoneze, întrucât reușește să surprindă natura perfecționismului, precum și modul în care acesta este trăit și se manifestă în viața tinerilor perfecționiști.

Vorbim atât despre perfecționism, cât și despre persoane perfecționiste pentru a sublinia faptul că perfecționismul poate fi studiat ca un construct al personalității, în sensul în care este abordat în cercetările științifice, deși noi nu vorbim aici doar despre niște simple variabile. Abordarea noastră este una centrată pe persoană. Noi ne referim la persoanele care se consideră perfecționiste. După cum am precizat mai devreme, cel mai important obiectiv al acestei cărți este acela de a duce la îmbunătățirea calității vieții persoanelor care suferă de perfecționism, precum și a persoanelor din viața lor care se află de multe ori „la mijloc“, fiind țintele acestui perfecționism.

Organizarea cărţii

Am structurat această carte în trei mari secțiuni. Partea I introduce perfecționismul ca un construct multifațetat. Această secțiune se termină cu un capitol despre evaluarea perfecționismului (capitolul 6). Partea a II-a examinează perfecționismul din perspectiva dezvoltării sale, incluzând aici modul în care acesta este exprimat și trăit în contexte școlare și sociale. Partea a III-a se focalizează pe zona clinică, examinând costurile de adaptare pe care le presupune perfecționismul, și propune o serie de abordări vizând reducerea perfecționismului și a caracterului distructiv al acestuia. Vom descrie aceste capitole rând pe rând mai jos.

Capitolul 1 introduce perfecționismul în lumina temelor centrale privitoare la constructul de perfecționism. Un prim mesaj-cheie este acela că acest construct al perfecționismului este mai vast și mai complex decât ne dăm seama. Domeniul a cunoscut o creștere exponențială, iar această amploare s-a văzut și în numărul din ce în ce mai mare de definiții care au fost propuse pentru a surprinde diversele elemente ce fac parte din constructul de perfecționism. Prezentăm aceste definiții în acest prim capitol.