Editori

Silviu Dragomir

Magdalena Mărculescu

Vasile Dem Zamfirescu

redactArE

Sofia-Manuela Nicolae

Design și ilustrație copertă

Andrei Gamarț

Director producție

Cristian Claudiu Coban

Dtp

Răzvan Nasea

Corectură

Irina Mușătoiu

Duşa Udrea-Boborel

Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.

Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.

Titlul original: The Psychology of Gender

Autor: Gary W. Wood

Authorised translation from the English language edition published by Routledge, a member of the Taylor & Francis Group

pentru prezenta ediție

O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București

Tel.: +4 021 300 60 90;
Fax: +4 0372 25 20 20

e-mail: comenzi@edituratrei.ro

www.edituratrei.ro

ISBN (print): 978-606-40-2259-2

ISBN (EPUB): 978-606-40-2295-0

Introducere

Bine ai venit în universul cărții Psihologia genului, care explorează implicațiile clasificării în „băiat“ sau „fată“ pe care noi o stabilim încă de la naștere, și modul în care aceasta influențează toate aspectele vieții noastre.

Înțelepciunea convențională despre gen

Auzim oameni spunând, în momente de stres extrem sau în cazul experiențelor la limita morții: „Întreaga viață mi-a trecut prin față“. Totuși, ce s-ar întâmpla dacă, într-un moment de premoniție, viața noastră ne-ar trece ca un fulger prin fața ochilor chiar de la prima respirație? Dacă toate întorsăturile și zbaterile, modelele și alegerile ar fi predeterminate? Dacă o trăsătură de penel ne-ar cartografia întreaga viață, doar pe baza unei simple priviri fugitive asupra goliciunii noastre infantile? Dacă „loteria anatomiei noastre“ ar fi destinul nostru, iar biologia și fiziologia ne-ar determina psihologia? Sună ca un complot sinistru dintr-un roman SF distopic1. Și totuși, în fiecare zi, de la fiecare bifă completată pe un formular până la fiecare pauză la toaletă, ne confirmăm și reconfirmăm identitățile noastre de la naștere cam în acest fel: de la fete și băieți la femei și bărbați, la doamne și domni.

Psihologia genului este un volum scurt din seria „The Psychology of Everything“, care oferă introduceri esențiale, menite să umple golurile între sensul comun, psihologia populară și teoriile academice. Înțelegerea de zi cu zi cuprinde multe presupuneri înghițite pe nemestecate, iar psihologia populară, cu metaforele sale amuzante, urmărește să liniștească și să simplifice, și astfel ascunde mai mult decât lămurește. Deși mediul academic își propune să facă lumină asupra lucrurilor neexplorate, uneori intelectualizează excesiv, astfel încât pare să fie scindat de realitatea cotidiană. Sociologul Ken Plummer descrie genul ca fiind „cea mai sigură dintre toate ideile din lumea modernă și, în același timp, unul dintre cele mai contestate concepte din științele sociale“2. Această carte își propune să abordeze principalele ipoteze ascunse din jurul genului, să răspundă la unele întrebări, să îți stimuleze propriile întrebări și să ghideze explorarea ulterioară.

Genul „se ascunde la vedere“. Psihologa Vivien Burr îl descrie ca fiind „fundalul pe care se desfășoară viața noastră de zi cu zi“3. Genul este „arena în care ne confruntăm cu probleme practice dificile legate de dreptate, identitate și chiar supraviețuire“4. Cu toate acestea, este adesea tratat drept puțin mai mult decât „o trăsătură de personalitate interesantă“. Din experiența mea de predare a metodelor de cercetare, studenții includ în mod obișnuit „diferențele de gen“ în proiectele lor, fără să se întrebe dacă acest lucru are sens. Psihologia populară susține acest punct de vedere, încurajându-ne să ne gândim la bărbați și la femei ca fiind atât de diferiți, încât provin de pe planete diferite. Psihologia academică nu s-a grăbit să conteste această viziune, așa cum afirmă Mary Crawford, specializată în psihologie socială, care susține faptul că atelierele și cărțile pe tema Marte/Venus au câștigat legitimitate prin publicitatea făcută în revistele academice5. Pe parcursul anilor 1990, scriitorii LGBTQ6 au contestat din ce în ce mai mult „caracterul de la sine înțeles“ al genului. În lucrarea The Apartheid of Sex: A Manifesto on the Freedom of Gender (Apartheidul sexului: un manifest privind libertatea de gen)7, Martine Rothblatt compară provocările la adresa paradigmei binare a genului cu provocările eretice la adresa paradigmei pământului drept centru al Universului.

Înainte de a merge mai departe, gândește-te la ultima dată când ai completat un formular oficial. Declarațiile privind sexul sau genul de pe astfel de formulare ofereau în mod tradițional două opțiuni:

Ești bărbat?
Ești femeie?

Mulți oameni nu s-au gândit niciodată că ar putea fi vorba despre altceva în afară de una dintre cele două variante. Apoi, într-o zi, formularele s-au schimbat, oferind opțiuni cum ar fi „altele“ și „prefer să nu răspund“. Unii ar denunța aceste schimbări ca fiind un atac asupra „ordinii naturale“ sau o „corectitudine politică dusă la extrem“. De ce ar prefera cineva să nu răspundă? Ce altceva ar putea exista în afară de bărbat și femeie? Alții au salutat oportunitatea de a găsi alternative la etichetele binare de gen, care să reflecte mai bine realitatea vieții lor. Psihologia genului își propune să abordeze aceste aspecte, și nu numai. Odată ce îndrăznești să pui la îndoială genul, întrebările vin de la sine.

De ce sunt feminizate „ajutoarele“ din aplicațiile de inteligență artificială (AI) (de exemplu, Siri, Cortana), când nu este nevoie? De ce sporturile nu sunt organizate în funcție de mărimea corporală în loc să fie organizate în funcție de gen? Sunt stereotipurile de gen rele pentru sănătatea noastră? Sunt rolurile de gen un mod benign de organizare a lumii? Care este legătura dintre gen, putere și inegalitate? Oferă cărțile de dezvoltare personală (self-help) soluții aplicabile sau sunt doar o compresă pentru statu-quo? Sunt diferențele de gen înrădăcinate în creier? Ești mai mult decât roz sau albastru? Putem exista într-o lume fără gen sau rezistența este inutilă?

Deci, de unde începem?

În psihologia teoretică, există o convenție ca dezbaterile să înceapă cu clarificarea termenilor prin definiții scurte, de lucru, astfel încât să fim cu toții, ca să spunem așa, pe aceeași lungime de undă. Ce este psihologia? Ce este genul? Care este legătura dintre sex și gen?

Ce este psihologia?

Definiția acceptată a psihologiei este „studiul științific al minții și al comportamentului“8. Aceasta adoptă metode științifice (la fel ca științele naturale) pentru a explora, în mod sistematic, ce înseamnă să fii om și ce ne face să vibrăm. Metodele includ experimente controlate, observații, sondaje ș.a.m.d. Scopul este de a genera date, sub formă de numere (cantitative) sau de cuvinte și imagini (calitative) sau o combinație a acestora. Cercetătorii în psihologie analizează aceste date pentru a testa întrebările de cercetare, a genera explicații, a dezvolta și a rafina teorii, pentru a generaliza și a face predicții cu privire la comportamente viitoare. Psihologia oferă un mijloc de testare a ipotezelor sensului comun (și psihologiei populare). Uneori confirmă „simțul comun“, iar alteori oferă o viziune radical diferită.

Psihologia nu este infailibilă, deoarece cercetarea nu poate fi niciodată realizată într-un „vid de valori“. Ea este vulnerabilă la erori și prejudecăți care se strecoară inevitabil atunci când oamenii studiază oameni9. Psihologia este un domeniu în dezvoltare continuă, iar una dintre preocupările ei este de a face vizibil invizibilul și de a expune prejudecățile umane, în aproximări tot mai bune ale „adevărului“. Ea oferă o alternativă la expresia care a iritat mulți copii curioși la școală: „pentru că așa stau lucrurile“.

În calitate de coach de dezvoltare personală și profesională, folosesc cu clienții principiul că „vizualizarea influențează acțiunea și viceversa“. Modul în care privim lumea influențează ceea ce facem în lume. Sexul și genul, ca unități fundamentale ale identității, creează lentile (sau filtre) prin care interacționăm unii cu alții și influențează modul în care gândim, ne comportăm și experimentăm lumea și pe noi înșine ca parte a ei.

Ce este genul (și ce legătură are cu sexul)?

Sexul și genul sunt deseori folosite în mod interșanjabil, dând impresia că sunt cuvinte diferite care exprimă același lucru. În limbajul de zi cu zi, unii folosesc genul ca și cum ar fi o alternativă mai politicoasă la „sex“, la fel cum folosesc eufemisme pentru „WC“, cum ar fi toaleta sau camera de baie. Sexul și genul sunt legate între ele, dar nu sunt sinonime. Tendința de a amesteca și de a confunda termenii poate să ne nuanțeze gândirea și să ascundă diferențele fundamentale. Ne este mai ușor să presupunem că genul este un produs natural și inevitabil al biologiei noastre, când, de fapt, nu este așa.

Sexul are două semnificații: o activitate fizică sau o stare biologică. A face sex înseamnă angajare în intimitate fizică/genitală cu una sau mai multe persoane sau autostimulare, fără a exclude obiectele inanimate10. Sexul, ca parte a identității noastre —o stare de a fi —, este de obicei atribuit la naștere, în principal pe baza aspectului organelor genitale. În principiu, este o clasificare binară de tip băiat sau fată, care apare pe certificatele noastre de naștere. Acest lucru pune în mișcare o serie de așteptări pentru tot restul vieții noastre, iar acela este genul nostru11.

Genul este interpretarea socioculturală (și psihologică) a sexului nostru biologic, adică modul în care dăm sens biologiei în viața de zi cu zi. În timp ce „mascul“ și „femelă“ sunt distincții biologice, „masculin“ și „feminin“ sunt distincții de gen. Conform viziunii extreme, masculinitatea este o consecință a sexului masculin, iar feminitatea este o consecință a sexului feminin. Această carte își propune să exploreze zonele gri, dincolo de această presupunere generală, inclusiv dacă sexul și genul pot fi separate unul de celălalt. Pentru început, este util să ne gândim la sex ca la un substantiv (ceva ce suntem) și la gen ca la un verb (ceva ce facem).