Eveniment

Oricine ar putea fi Cristopher…

Data: 2005-03-22

Mai mult decât "roman psy"
Editura Trei a impus pe piaţa de carte o veritabilă bibliotecă de psihologie, psihanaliză şi psihiatrie, aşadar un domeniu de strictă specialitate din care lipseau serii întregi de opere fundamentale, ca ale lui Freud sau Jung, dar a lansat şi o colecţie de ficţiune, păstrând profilul: "Romane psy", cu reeditări sau prime apariţii din Pascal Brukner, Marguerite Duras, Emmanuel Carrère, Olivier Rolin, Marc Lévy, colecţie îndrăzneaţă şi unică la noi, prin selecţia romanelor psihologice în sensul cel mai larg al cuvântului, explorând ce ascunde psihicul omenesc, până în cele mai întunecate cotloane.
Apariţie recentă, O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii de Mark Haddon, în traducerea lui Constantin Dumitru-Palcu, este însă mai mult decât un "roman psy", cred că lărgeşte mult sfera de interes a colecţiei şi câştigă un public mai larg. Cartea s-a bucurat de succes de la apariţie, situată în fruntea listelor cu cele mai bune vânzări, iar dreptul de adaptare cinematografică l-a cumpărat Brad Pitt, urmând să realizeze filmul pentru Warner Bross.
Mark Haddon, autorul acestei ciudate cărţi, s-a născut în 1962, a lucrat la începuturile carierei sale ca ilustrator şi desenator de presă dar şi ca terapeut al unor copii şi adulţi cu handicap mental. De la 25 de ani a scris şi a ilustrat cărţi pentru copii şi adolescenţi şi a primit 2 premii BAFTA. The Curious Incident of the Dog in the Night-Time i-a adus nominalizarea la Booker Prize în 2003, dar şi notorietatea dată de traducerea în mai multe limbi. În acest an a primit premiul Whitbread.
Scriitorul a ales un personaj-narator cu totul neobişnuit: un adolescent care suferă de sindromul Asperger, o formă de autism care îi păstrează legăturile cu lumea şi permite socializarea şi chiar realizarea intelectuală. Cristopher Boone este un băiat de 15 ani, înzestrat cu o memorie fotografică, o predispoziţie pentru ştiinţe exacte - matematică, astronomie, fizică, căruia îi plac romanele poliţiste şi SF-urile, filmele documentare pe teme ştiinţifice, însă nu înţelege oamenii, comportamente, viaţă. Istoria trăită de el ţine cititorul în suspans şi romanul se citeşte pe nerăsuflate, ca un policier.
Cartea atinge o performanţă rară, fiindcă reuşeşte să dea o idee celor normali (sau care se cred aşa…) despre cum arată lumea şi oamenii prin ochii unui autist, ce înseamnă şcoala şi cum reuşeşte să-l pregătească pentru a se descurca în diverse împrejurări, cât de multă contează familia şi educatorul care îi induce primele repere ca să poată descifra ce gândesc şi ce simt ceilalţi. Paginile se umplu cu desene copilăreşti, scheme tehnice ori demonstraţii matematice, acestea îi sunt accesibile şi clare prin mesajul lor univoc, pe când cuvintele şi cărţile de ficţiune îl încurcă.

Înţelese şi neînţelese
Cristopher poate înţelege teoria naşterii şi a stingerii universului sau regula de calcul a numerelor prime ca şi puterea de abstractizare a oricărui tipar sau model. Ştie precis şi pragul ce separă modele abstracte de concretul aleatoriu: "Numerele prime sunt ceea ce rămâne după ce dai la o parte toate pattern-urile. Eu cred că numerele prime sunt ca viaţa. Sunt foarte logice, dar nu poţi niciodată să le determini regulile, chiar dacă ţi-ai petrece tot timpul gândindu-te la ele."
Acelaşi Cristopher însă nu poate înţelege o glumă ("Avea faţa trasă dar draperia era adevărată"), pentru că se bazează pe sensurile diferite ale unui cuvânt, a le actualiza seamănă cu ascultarea a trei piese muzicale în acelaşi timp, ceea ce duce la disconfort şi derută. Orice limbaj, fie prin cuvinte ori semne, îi provoacă mari nedumeriri, dat fiind polisemantismul şi ambiguitatea. Aşadar singurul limbaj perfect inteligibil este cel matematic, ştiinţific, în general.
Tot datorită limbajului, oamenii i se par derutanţi: spun foarte multe fără să folosească cuvinte şi vorbesc folosind foarte multe metafore. Cristopher citeşte literal enunţurile de tipul: Am râs de mi-au sărit capacele; El era lumina ochilor ei; Frica păzeşte pepenii; La paştele cailor; El era stană de piatră. Analiza care o face se bazează pe logica lui imbatabilă, potrivit căreia metafora este cu totul altceva decât figură de stil.
Şi iată pusă în discuţie expresivitate produsă de sensurile figurate ale metaforei:
"Eu cred că ar trebui să i se spună minciună, fiindcă oamenii nu au capace care să sară atunci când râd, caii n-au cum să sărbătorească paştele, iar frica, fiind o stare sufletească, nu poate să păzească pepenii. Iar când încerc să vizualizez lumina ochilor, nu are nici o legătură cu faptul că ţi-e drag cineva şi te face să uiţi despre ce era vorba."
Până şi numele propriu şi-l analizează ca metaforă, deoarece înseamnă "să-l cari pe Cristos", de la sfântul Cristofor care l-a cărat pe Isus Cristos peste un râu. Dar şi aici funcţionează spiritul analitic, fiindcă se întreabă cum se numea Cristofor înainte să fie "purtătorul lui Cristos", şi ajunge la concluzia că nu se numea în nici un fel pentru că este o poveste apocrifă, ceea ce înseamnă că este tot o minciună.
Nu doar comunicarea, ci şi relaţiile cu părinţii, cu vecinii, colegii, au altă turnură şi alt sens decât pentru insul obişnuit. Nu suportă atingerea, îmbrăţişările, nici o manifestare de afecţiune, ele îi provocă adevărate crize şi blocaje. Privite din exterior, întâmplările prin care trece în cursul călătoriei sale cu trenul până la Londra, iar acolo cu metroul, pot părea comice dacă miezul lor n-ar dezvălui atât inteligenţa cât şi uriaşa diferenţă care îl separă de obişnuinţele, truismele din existenţa cotidiană a omului comun.
Aici se află substanţa şi forţa romanului, în dezvăluirea distanţei faţă de Celălalt, care gândeşte şi raţionează altfel. Obiectele banale ca biletul de tren ori cartela de metrou, banii şi cardul, dar şi faptele intrate în rutină au altă pondere pentru Cristopher. Ceea ce constituie un handicap se dovedeşte o grilă prin care lumea îşi relevă nu de puţine ori absurdul şi non-sensul, iar oamenii cu instituţiile lor – limitele. Adolescentul autist silit s-o înţeleagă acţionează ca un revelator al mecanismelor nevăzute.
Alteritatea constituie miza profundă a romanului, amintind inevitabil de copiii ciudaţi ai lui J. D. Salinger din Nouă povestiri, de eroul romanului Flori pentru Algernon de Daniel Keyes. În Cristopher se află adunată înţelepciunea şi inocenţa, judecata severă asupra celor din jur dar şi ascultarea docilă a sfaturilor date de educatoarea lui care l-a modelat ca să-şi depăşească spaimele şi reacţiile violente. Nu m-ar mira dacă romanul ar intra curând în manualele şcolare din spaţiul anglo-saxon, pentru că multe pasaje au potenţial extraordinar pentru dialog didactic şi dezbatere.
Doi câini şi-un şobolan
Cristopher trăieşte prima întâlnire cu moartea când găseşte, puţin după miezul nopţii, pe câinele vecinei, cu o furcă înfiptă în el. Wellington, pudelul negru de talie mare, i-a fost tovarăş de joacă. De aici începe şirul de întâmplări care îi schimbă radical viaţa şi îl fac să descopere lucruri neaşteptate despre propria familie şi despre sine, ajungând, silit de împrejurări, să ia hotărâri şi să treacă la fapte de neimaginat în condiţii fireşti, să dobândească o încrede imensă în forţele sale. Câinele ucis apare aproape ca jertfa necesară de unde porneşte procesul de maturizare a eroului.
Bildungsroman straniu ori mai degrabă carte iniţiatică, O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii se poate citi şi ca o călătorie a lui Cristopher în alt tărâm unde ajunge să constate răul înfăptuit de cei apropiaţi, o coborâre în infernul oraşului dar şi o întoarcere glorioasă în felul ei, fiindcă îşi aduce înapoi mama din împărăţia morţii şi a înstrăinării. Cheia psihanalitică deschide multe uşi ale acestei cărţi pe care autorul le-a disimulat cu abilitate.
După întoarcerea lui se schimbă felul de a fi al tatălui şi al mamei, mod de a sugera drama ascunsă provocată în interiorul cuplului de copilul autist. Este final de conflict puternic între cei doi părinţi care se îndepărtaseră complet unul de celălalt şi totodată dezlegarea frământărilor interioare ale fiecăruia. Exact acest conflict dă profunzime cărţii şi ingeniozitatea scriitorului se vede în felul cum îl păstrează mereu în umbră, cum îi surprinde efectele în comportamentul lui Cristopher.
Valoarea simbolică a călătoriei mi se pare evidentă, datorită celor doi câini. În toate tradiţiile, câinele semnifică fidelitatea şi vigilenţa; mitologiile îl învestesc cu funcţia de păzitor al pragului dintre viaţă şi moarte şi de animal psihopomp. De aici vine şi ambivalenţa câinelui: făptură malefică, legată de noapte, moarte şi infern, dar şi paznic atent ce avertizează asupra oricărei primejdii văzute şi nevăzute.
La primul capăt al acestei călătorii se află Wellington, câinele negru sacrificat, iar la celălalt capăt, Cristopher primeşte în dar un căţel de culoarea nisipului, un Golden Retriever, căruia el îi dă numele Sandy. Îl percepe foarte curând ca pe un paznic de nădejde, pe care se poate bizui ca să îl apere de primejdie. Iată că independenţă atât de fragilă şi modesta siguranţă de sine câştigate în cursul aventurii sale îşi găsesc acum şi confirmare şi sprijin.
În căutarea lui are însă alt însoţitor, un şobolan numit Toby, pe care îl păstrează cu mare grijă în buzunar şi care îi provoacă şi el încurcături. Şi această prezenţă este semnificativă. Şobolanul este o creatură de temut, infernă, un simbol chtonian, cu valenţe negative: nesătul prolific şi nocturn. În toate bestiariile are o poziţie inferioară; psihanaliza îi valorifică ambivalenţa – animal socotit necurat, scormonind în măruntaiele pământului, capătă semnificaţie falică şi anală, ceea ce-l leagă de bogăţie şi de bani.
În analiza freudiană, şobolanii devin întruchipări ale copiilor: şi unii şi ceilalţi sunt semne de belşug, de prosperitate. Toby este atunci un fel de emblemă a personajului ori chiar dublul său simbolic. Grija faţă de Toby probează o stranie maturitate a lui Cristopher, capabil să-şi asume responsabilităţi, să ducă la bun sfârşit cele propuse. Dar perechea celor doi, copil şi şobolan, are altă valoare pentru cei doi părinţi: ei pot descoperi, în sfârşit, ce bogăţie reprezintă copilul care le-a adus atâtea griji.
După ce se încheie periplul londonez, după ce mama se întoarce şi îl ia sub ocrotirea ei pe Cristopher, Toby moare. Avea 2 ani şi 7 luni, un şobolan bătrân, ajuns la o vârstă înaintată, pe care stăpânul îl înmormântează într-un ghiveci de flori.Dispariţia lui ar sugera că o etapă importantă din biografia interioară a eroului s-a încheiat, a reuşit să câştige tot ce îşi dorea, inclusiv să-şi susţină examenele de matematici care îi deschid drumul spre studii superioare.

Cele două romane
Când Cristopher se decide să înceapă ancheta care să elucideze uciderea câinelui, vrea şi să scrie un roman al căutărilor sale. Modelul îl constituie cartea preferată: Câinele din Baskerville de Arthur Conan Doyle. Are dublă motivaţie: îi plac câinii şi romanele poliţiste, de aici vine şi convingerea că va izbuti. Impresionează logica lui Cristopher: pentru el şi "un amărât de câine" merită osteneala de a-i descoperi ucigaşul, chiar şi un astfel de omor îl consideră o crimă ce se cere rezolvată.
Adolescentul recunoaşte de ce iubeşte câinii, exact pentru atributele care îi deosebesc radical de oameni, pentru claritatea comunicării pe care i-o oferă: "Îmi plac câinii. Întotdeauna ştii la ce se gândeşte un câine. Are patru stări sufleteşti. Bucuros, trist, iritat şi concentrat. În plus, câinii sunt credincioşi, şi nu spun minciuni, fiindcă nu pot să vorbească."
Un întreg capitol al cărţii (107) se poate citi ca elogiu adus romanului poliţist, ilustrat de Câinele din Baskerville. Îi plac în roman indiciile şi pistele false, alege câte trei exemple din fiecare. Îi place mai ales Sherlock Holmes, un detectiv adevărat, ar vrea să fie ca el. Identifică patru trăsături ale detectivului: spirit de observaţie aplicat asupra lucrurilor evidente ignorate de ceilalţi, puterea de a-şi detaşa mintea după bunul său plac, mintea capabilă să elaboreze scheme explicative ce pot încadra episoade stranii şi refuzul de a crede în supranatural.
Comentariile prilejuiesc un autoportret: "… atunci când sunt foarte interesat de ceva, cum ar fi exerciţiile de matematică sau lectura unei cărţi despre misiunile Apollo ori despre rechinii albi, nu mai observ nimic altceva şi tata poate să mă strige să vin la masă şi eu nu-l aud. Ăsta e şi motivul pentru care sunt foarte bun la şah, fiindcă îmi detaşez mintea atunci când vreau să mă concentrez asupra tablei de joc, iar după un timp adversarul meu meu va înceta să se mai concentreze, va începe să se scarpine la nas sau să se uite pe fereastră şi va face o greşeală iar eu voi câştiga."
Romanul poliţist funcţionează ca un "pattern": scoate la iveală tipul de gândire a lui Cristopher, la care pe parcursul cărţii se adaugă alte succinte observaţii despre mintea proprie ce operează asemenea calculatorului. Ele îi relevă cititorului cât de puţin ştie despre inteligenţa umană şi despre imensa ei diversitate, despre lucrurile aflate pe un prag misterios de unde începe altceva decât normalul recognoscibil.
Eroul lui Mark Haddon şi aventura lui din O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii tulbură judecăţile şi prejudecăţile noastre despre ceilalţi, marcaţi de diferenţe mai mult ori mai puţin vizibile, obligă la a cerceta tot ce este bizar, ciudat sau straniu. Abia aşa nimic din ceea ce este omenesc nu ne rămâne străin şi alteritatea nu produce alienare, înstrăinarea de noi înşine. Fiindcă oricare dintre noi ar putea fi Cristopher… Sursa: nr. 760 din 22 martie, pag. 11 < inapoi

| | 22 | 24 Fun | Adevărul literar şi artistic | Adevărul | Almanah alternative spirituale 2005 | Avantaje | Azi | Beau Monde | Business Magazin | Can-Can | Cațavencii | Ce se întâmplă doctore | Cotidianul | Cronica română | Cultura | Cuvântul | Dilema Veche | Dilemateca | Editura Trei vă semnalează | Evenimentul Zilei | Femeia | Formula AS | Gazeta Sporturilor | Gândul | Good Food | HotNews.ro | Jurnalul Naţional | Kamikaze | Le Monde Diplomatique | Les Nouvelles Estehétiques | Libertatea | Libertatea pentru femei | Lumea | Observator cultural | Observatorul medical | Playboy | Psyhologies | Puterea | Q Magazine | Realitatea TV | Revista Tomis | Ring | Romania Libera | România literară | Suplimentul de cultură | Ştiinţă şi tehnică | Tabu | Tango | Televiziunea Română | The One | Time Out | TV Mania | Viaţa medicală | VIP | Ziarul de duminica | Ziarul Finaciar | Ziua |

Produs adăugat cu succes în coș

X
CONTINUĂ CUMPĂRĂTURILE FINALIZEAZĂ COMANDA