Cărti la 10 lei
Eros şi civilizaţie. O cercetare filosofică asupra lui Freud

Eros şi civilizaţie. O cercetare filosofică asupra lui Freud

Autor: Herbert Marcuse

Nr. de pagini: 288

ISBN: 978-606-719-356-5


Produsul nu este disponibil momentan

Titlul original: Eros and Civilization. A Philosophical Inquiry into Freud
Publicată de: Beacon Press, 1955, 1966
Limba originală: engleză
Traducere de: Cătălina şi Louis Ulrich
Anul apariţiei: ed. a 2-a, 2015

Format: 130 x 200 mm, paperback cu clape




Satisfacerea neîngrădită a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibilă cu limitările impuse de progresul civilizaţiei? Lansată de Freud în celebrul text Disconfort în cultură (1930), întrebarea este reluată peste un sfert de veac de către Herbert Marcuse, eminent filosof din Şcoala de la Frankfurt. În vreme ce Freud oferă un răspuns pesimist, vorbind despre inevitabila subjugare a instinctelor umane de către societatea represivă, Marcuse întrevede o cale de îmblânzire a agresivităţii Civilizaţiei prin forţa unificatoare, vitală şi ludică a Erosului. Soluţiile de emancipare sugerate de către Marcuse au influenţat profund mişcările studenţeşti, ecologice, anticolonialiste sau de eliberare sexuală din ultima jumătate de secol. De aceea interesul pentru criticile sale trece dincolo de ştiinţele socio-umane, înspre toţi cei ce vor să înţeleagă mecanismele alienante ale „societăţii abundenţei".

Acest eseu foloseşte categorii psihologice, deoarece ele au devenit categorii politice. Există procese psihice, altădată autonome şi identificabile, care sunt absorbite de funcţia individului în stat - de către existenţa sa publică. Problemele psihologice se transformă aşadar în probleme politice.
Herbert Marcuse

Pornind de la Freud şi de la tradiţia eliberatoare a filosofiei şi culturii, Marcuse schiţează tabloul unei civilizaţii în care alienarea şi reprimarea sunt înlocuite de dimensiunea libidinală şi nealienantă a muncii, jocului şi sexualităţii libere şi deschise, toate acestea conducând mai departe către emancipare şi fericire.
Douglas Kellner, editor al seriei The Collected Papers of Herbert Marcuse

Herbert Marcuse (1898-1979) s-a născut la Berlin, a fost asistentul lui Martin Heidegger, dar şi membru al Şcolii de la Frankfurt. A fugit din Germania în 1933, stabilindu-se în SUA, unde a devenit un reper intelectual pentru protestele civice din anii ’60-’70, dar şi pentru critica socială cu rădăcini marxiene şi freudiene.

Cuprins:


Prefaţă politică
Prefaţă la ediţia întâi
Introducere

PARTEA ÎNTÂI. Sub domnia principiului realităţii

I. Tendinţa ascunsă a psihanalizei
Principiul plăcerii şi principiul realităţii
Reprimare genetică şi reprimare individuală
„Întoarcerea refulatului" în civilizaţie
Civilizaţie şi lipsă: raţionalizarea renunţării
„Amintirea lucrurilor trecute" ca vehicul al eliberării

II. Originea reprimării individului (Ontogeneza)
Aparatul psihic ca unitate dinamică a contrariilor
Stadii în teoria freudiană a instinctelor
Natura conservatoare a instinctelor primare
Posibila supremaţie a principiului Nirvana
Sine, eu, supraeu
„Corporalizarea" sufletului
Caracterul reacţionar al supraeului
Evaluarea concepţiei fundamentale a lui Freud
Analiza interpretării istoriei în psihologia lui Freud
Distincţia dintre reprimare şi „reprimare suplimentară"
Munca înstrăinată şi principiul randamentului
Organizarea sexualităţii: tabuurile asupra plăcerii
Organizarea instinctelor distructive
Dialectica fatală a civilizaţiei

III. Originea civilizaţiei represive (Filogeneza)

„Moştenirea arhaică" a eului individual
Psihologie individuală şi psihologie de grup
Hoarda primordială: revolta şi restaurarea dominaţiei
Conţinutul dublu al sentimentului de vinovăţie
Întoarcerea refulatului în religie
Eşecul revoluţiei
Schimbări în imaginile tatălui şi imaginile mamei

IV. Dialectica civilizaţiei
Nevoia de apărare întărită împotriva distrugerii
Cerinţa de sublimare (desexualizare) a civilizaţiei
Slăbirea Erosului (instinctele vieţii); eliberarea distructivităţii
Progres în productivitate şi progres în dominare
Controale intensificate în civilizaţia industrială
Declinul luptei cu tatăl
Depersonalizarea supraeului; contractarea eului
Împlinirea înstrăinării
Dezintegrarea principiului randamentului

V. Interludiu filosofic
Teoria freudiană a civilizaţiei în tradiţia filosofiei occidentale
Eul ca subiect agresiv şi transcendent
Logos ca logică a dominaţiei
Protestul filosofic împotriva logicii dominaţiei
Fiinţă şi devenire: permanenţă versus transcendenţă
Întoarcerea eternă la Aristotel, Hegel, Nietzsche
Eros ca esenţă a existenţei

PARTEA A DOUA. Dincolo de principiul realităţii

VI. Limitele istorice ale principiului consacrat al realităţii
Caracterul învechit al penuriei şi dominaţiei
Ipoteza unui nou principiu al realităţii
Dinamica instinctuală spre civilizaţia nonrepresivă
Problema verificării ipotezei

VII. Fantasmă şi utopie
Fantasmă versus raţiune
Păstrarea „trecutului arhaic"
Valoarea de adevăr a fantasmei
Imaginea vieţii fără reprimare şi angoasă
Posibilitatea libertăţii reale în civilizaţia avansată
Nevoia de redefinire a progresului

VIII. Imaginile lui Orfeu şi Narcis
Arhetipurile existenţei umane în civilizaţia nonrepresivă
Orfeu şi Narcis versus Prometeu
Lupta mitologică a Erosului împotriva tiraniei raţiunii - împotriva morţii
Reconciliera omului cu natura în cultura sensibilă

IX. Dimensiunea estetică
Estetica precum ştiinţă a sensibilităţii
Reconcilierea dintre plăcere şi libertate, instinct şi moralitate
Teoriile estetice ale lui Baumgarten, Kant şi Schiller
Elemente ale unei culturi nonrepresive
Transformarea muncii în joc

X. Transformarea sexualităţii în Eros
Abolirea dominaţiei
Efectul asupra instinctelor sexuale
„Autosublimarea" sexualităţii în Eros
Sublimare represivă versus sublimare liberă
Apariţia relaţiilor sociale nonrepresive
Munca drept joc liber al facultăţilor umane
Posibilitatea relaţiilor libidinale de muncă10

XI. Eros şi Thanatos
Noua idee despre raţiune: raţionalitatea satisfacerii
Moralitatea libidinală
Lupta împotriva curgerii timpului
Schimbarea în relaţia dintre Eros şi instinctul morţii

Epilog. Critica revizionismului neofreudian