Psihologie si Psihoterapie
Psihologia vârstei a treia și a patra

Psihologia vârstei a treia și a patra

Autor: Gabriela-Maria Man,

Nr. de pagini: 296

ISBN: 978-606-40-0387-4


-25% Reducere Pret vechi: 45.00RON 33.75 RON

Anul apariţiei: 2018
Format: 145 x 205 mm, paperback cu clape


Cartea de față pornește de la imaginea pe care societatea o are despre vârsta a treia și a patra, prezentând mai apoi principalele dovezi și studii recente, care sprijină sau contrazic stereotipurile despre vârstele avansate. Referindu-se la probleme specifice vârstei înaintate, legate de sănătate, abilități cognitive, stări afective și relații sociale, Psihologia vârstei a treia și a patra se bazează pe date statistice din ultimii ani, citează cercetări de ultimă oră din neuroștiințe și prezintă o serie de studii realizate pe populația din România. Un alt aspect inedit al cărții este tratarea diferențiată a vârstelor avansate (vârsta a treia - de la 65 la 79 de ani, vârsta a patra - de la 80 de ani în sus), din cauza faptului că, în prezent, odată cu îmbunătățirea condițiilor sociale și medicale, o persoană poate parcurge mai multe decenii ca vârstnic, ceea ce implică schimbări fizice și psihice etapizate și specifice. Cartea este un ghid necesar pentru psihologi, dar și pentru specialiștii din sociologie, asistență socială și medicină.



Când devenim vârstnici? Potrivit Organizației Națiunilor Unite o persoană este etichetată ca vârstnică la 60+ ani, însă potrivit Organizației Mondiale a Sănătății vârstnică este o persoană de abia la 65 de ani și după această vârstă. Totuși la nivelul anumitor societăți și vârsta de 55 de ani poate fi o demarcare validă a debutului vârstei a treia. Practic delimitarea vârstei a treia este o chestiune complexă, ceea ce ne permite să afirmăm că răspunsul la întrebarea când o persoană devine vârstnică? poate fi corect și la 55 de ani și la 60, dar și la 65 de ani, în funcție de momentul, criteriul și persoana pe care o întrebăm.
- Autoarea


Studiile care au luat în considerare fericirea, la diferite vârste, au relevat faptul că există o diferență marcantă între adulții vârstnici și persoanele de vârstă mijlocie, dat fiind faptul că între 40-49 de ani starea de bine ar fi cea mai scăzută de pe parcursul vârstei adulte, iar între 61 (cu puțin înainte de debutul vârstei a treia) și 70 de ani (la vârsta a treia) se pare că persoanele sunt cele mai fericite dintre toți adulții. Aceste rezultate nu se aplică și persoanelor de vârsta a patra din ce moment există regrese marcante la nivelul stării de bine după vârsta de 80 de ani.
- Autoarea



Gabriela-Maria Man, doctor în psihologie al Universității "Al.-I. Cuza" din Iași, este psihoterapeut specializat în psihodramă clasică, cadru didactic universitar și autor al unor articole științifice în domeniul dezvotării umane la vârstele avansate.



Cuprins

Partea 1. Cine este vârstnic
Repere ale părții 1
1.1. Definirea vârstei a treia și a patra — limite
1.2. Delimitarea vârstelor avansate în funcție de percepția socială
1.3. Delimitarea în funcție de gen
1.4. Delimitarea în funcție de vârsta de pensionare
1.5. Delimitarea în funcție de aspectele fiziologice
1.6. Delimitarea în funcție de vârsta cronologică
1.7. Delimitarea vârstei a treia în funcție de vârsta prospectivă
Concluzii ale părții 1

Partea a 2-a. „Încărunțirea" lumii
Repere ale părții a 2-a
2.1. Lumea acum
2.2. Lumea în viitor
2.3. Factorii relaționați cu schimbările demografice
2.3.1. Reducerea mortalității infantile
2.3.2. Schimbări la nivelul cauzelor care determină decesul
2.3.3. Declinul fertilității
2.3.4. Condițiile de trai din prezent
2.4. Cât de longevivi putem fi?
Concluzii ale părții a 2-a

Partea a 3-a. Statutul social al vârstnicului
Repere ale părții a 3-a
3.1. Statutul actual a vârstnicului
3.2. Stereotipurile referitoare la vârstnici
3.2.1. Vârstnicii percepuți ca persoane prietenoase
3.2.2. Vârstnicii percepuți ca persoane incompetente
3.2.3. Vârstnicii percepuți ca persoane demne de admirație și milă
3.2.4. Vârstnicii percepuți ca persoane etice
3.2.5. Vârstnicii în activitățile profesionale
3.2.6. Vârstnicii percepuți ca fragili și cu probleme de sănătate
3.2.7. Vârstnicii percepuți ca asexuali
3.2.8. Vârstnicii percepuți ca povară socială
3.2.9. Vârstnicii văzuți fără ajutor sau văzuți ca dezavantajați
3.2.10. Alte stereotipuri aplicate vârstnicilor
3.3. Factorii asociați cu stereotipurile la vârstele avansate
3.3.1. Vârsta
3.3.2. Genul
3.3.3. Nivelul de sărăcie
3.3.4. Mediul profesional
3.4. Impactul stereotipurilor asupra vârstnicilor
3.5. Alte aspecte relaționate cu atitudinea față de vârstnici
3.5.1. Perturbarea comunicării cu vârstnicii
3.5.2. Vârstnicii nu sunt cei mai stereotipizați
3.6. Beneficii ale statutului de vârstnic
3.7. Câteva dintre mediile în care se manifestă o atitudine negativă față de vârstnici
3.7.1. Sănătatea
3.7.2. Mass media
3.8. Istoricul atitudinilor față de vârstnici
3.9. Teoriile explicative ale ageism ului
3.9.1. Teoria managementului terorii
3.9.2. Teorii asupra frumuseții și impactul asupra stereotipurilor
3.9.3. Teoria identității sociale
3.9.4. Alte teorii explicative pentru ageism
3.10. Impactul introducerii vârstei a patra asupra stereotipurilor
Concluzii ale părții a 3-a

Partea a 4-a. Schimbări la nivel fizic
Repere ale părții a 4-a
4.1. Schimbările fizice
4.1.1. Schimbările la nivel senzorial
4.1.2. Schimbări fizice la nivel psihomotric
4.1.3. Schimbări la nivel cerebral
4.2. Sănătatea la vârstele avansate
4.3. Afecțiuni frecvente la vârsta a treia și a patra
Concluzii ale părții a 4-a

Partea a 5-a. Impactul stilului de viață asupra sănătății fizice și psihice
Repere ale părții a 5-a
5.1. Activitatea fizică/sportul
5.1.1. Sportul/activitatea fizică și procesarea cognitivă la vârstele avansate
5.1.2. Sportul și starea de bine
5.1.3. Sportul și funcționarea fizică la vârstele avansate
5.1.4. Sportul/activitatea fizică și decesul la vârstele avansate
5.2. Alimentația
5.2.1. Dieta mediteraneeană și implicațiile ei la vârstele avansate
5.2.2. Alte diete asociate cu funcționarea bună la vârstele avansate
5.2.3. Deprivarea calorică — impactul la vârstele avansate
5.2.4. Alimentele bogate în omega-3 — funcționarea cognitivă și emoțională
5.3. Fumatul
5.4. Stimularea intelectuală
5.4.1. Învățarea mai multor limbi străine
5.4.2. Stimularea cognitivă de la locul de muncă
5.4.3. Stimularea prin programe structurate
5.5. Stimularea prin implicarea în activități utile
5.6. Stimularea socială — impactul asupra vârstelor avansate
Concluzii ale părții a 5-a

Partea a 6-a. Abilitățile cognitive la vârstele avansate
Repere ale părții a 6-a
6.1. Dinamica la nivel cognitiv
6.2. Memoria
6.2.1. Memoria de scurtă durată
6.2.2. Memoria de lungă durată
6.2.3. Dincolo de uitarea obișnuită la vârstele avansate
6.3. Viteza de procesare cognitivă la vârstele avansate
6.4. Funcțiile executive la vârstele înaintate
6.5. Efectul pozitiv relaționat vârstei la nivelul abilităților cognitive
6.5.1. Efectul pozitiv relaționat vârstei și memoria
6.5.2. Efectul pozitiv relaționat vârstei și atenția
6.5.3. Efectul pozitiv relaționat vârstei și procesul decizional
6.6. Schimbări cognitive între generații
Concluzii ale părții a 6-a

Partea a 7-a. Aspectele emoționale la vârsta a treia și a patra
Repere ale părții a 7-a
7.1. Stereotip și realitate la nivel emoțional
7.2. Mai fericiți la vârsta a treia? Dar la vârsta a patra?
7.3. Stabilitatea emoțională
7.4. Tipurile de emoții care apar prevalent la vârstele anansate
7.5. Acceptarea și impactul ei asupra emoțiilor pozitive și negative
7.6. Emoțiile diferite au scopuri diferite
7.7. Percepția limitării timpului rămas de trăit — element de dezvoltare emoțională la vârstele avansate
7.7.1. Scopuri diferite la persoane de vârste diferite
7.7.2. Vârstnicii percep timpul ca fiind limitat
7.7.3. Mecanismele prin care limitarea timpului rămas de trăit facilitează litatea pozitivă
7.8. Diferiți în confruntarea cu respingerea socială
Concluzii ale părții a 7-a

Partea a 8-a. Relațiile sociale la vârstele avansate
Repere ale părții a 8-a
8.1. Aspecte cantitative ale relațiilor sociale la vârstele avansate
8.2. Calitatea relațiilor sociale la vârstele înaintate
8.2.1. Managementul situațiilor
de criză interpersonală
8.2.2. Cooperarea facilitată și de cei din jur
8.3. Relațiile familiei actuale — particularități
8.3.1. Familii „vrej de fasole"
8.3.2. Familii bi sau unigeneraționale
8.3.3. A fi vârstnic și îngrijitor al altui vârstnic
8.4. Relațiile de cuplu la vârstele avansate
8.4.1. Statutul marital la vârstele avansate
8.4.2. Relații de cuplu mai gratificante la vârstele avansate
8.4.3. Relațiile de cuplu și starea de bine
8.4.4. Suportul emoțional în cuplu la vârstele avansate
8.4.5. Suportul în caz de neputință
8.5. Relația cu propriii copii adulți
8.5.1. Aspecte calitative ale relației cu copiii adulți
8.5.2. Propriii copii adulți ca îngrijitori
8.6. Relația cu propriii nepoți
8.6.1. Îngrijirea nepoților
8.6.2. Părinți pentru a doua oară — părinți surogat
8.7. Relațiile de muncă la vârstele avansate
8.8. Relațiile de prietenie de la vârstele avansate
Concluzii ale părții a 8-a

Bibliografie

   
Colectie coordonata de Simona Reghintovschi
   
Colectie coordonata de Simona Reghintovschi
Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării presupune că eşti de acord cu utilizarea cookie-urilor. Află detalii.
Am înţeles