Democraţia ca proces

E de la sine înţeles că democraţia nu-i un dat, pe deplin configurat, care se derulează în acelaşi fel, indiferent de condiţii sau de evenimente mai mult sau mai puţin predictibile care intervin. Democraţia ca proces se relevă prin succesiunea alegerilor, dar şi prin multe evenimente, activităţi sau relaţii petrecute în intervalul dintre alegeri. A te limita la alegeri, adică la ofertele partidelor în campania electorală şi la comportamentul final al alegătorilor, respectiv la opţiunile lor de vot, ar fi o simplificare greu tolerabilă în analiza democraţiei. Votul presupune şi modul de reprezentare a partidelor pe scena economică, socială sau politică din perioada ce se scurge între alegerile succesive. De aceea vom spune că cele două abordări sunt complementare, exerciţii de postdicţie şi, în acelaşi timp de predicţie, centrate pe ofertele partidelor, dar şi pe contextul social, politic, economic şi cultural în care acestea se configurează.
În cele ce urmează prezentăm două studii elaborate din această dublă perspectivă. În opinia noastră, alegerile din 2000 au marcat încheierea unei prime faze în dezvoltarea sistemului nostru democratic. Este faza de introducere a instituţiilor aşa-zis formale prin Constituţie, lege electorală şi legea partidelor politice, de organizare şi finalizare a patru alegeri generale şi locale succesive, de cristalizare a instituţiilor informale corespunzătoare instituţiilor democraţiei.

• 

  Agutoki. Impresii de călătorie ...

  Carmen Strungaru

  49.00 RON 32.83 RON
• 

  Şi fusesem izgonit din Rai

  Ion Mărculescu

  39.00 RON 26.13 RON
• 

  Din prietenia unui munte

  Pascal Bruckner

  45.00 RON 30.15 RON

   

• 

  Constructe formale

  Adrian Miroiu

  Produsul nu este disponibil momentan