Editori:

Silviu Dragomir

Vasile Dem. Zamfirescu

Director editorial:

Magdalena Mărculescu

Redactare:

Carmen Eberhat

Design copertă: Alexe Popescu

Director producție:

Cristian Claudiu Coban

Dtp:

Răzvan Nasea

Corectură:

Oana Apostolescu

Conținutul acestei lucrări electronice este protejat prin copyright (drepturi de autor), iar cartea este destinată exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea sub orice formă sau prin orice mijloc, fără consimțământul editorului, sunt interzise. Dreptul de folosință al lucrării nu este transferabil.

Drepturile de autor pentru versiunea electronică în formatele existente ale acestei lucrări aparțin persoanei juridice Editura Trei SRL.

Titlul original: Making Peace with Imperfection: Discover Your Perfectionism Type, End the Cycle of Criticism, and Embrace Self-Acceptance

Autor: Elliot D. Cohen

O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București

Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20

e-mail: comenzi@edituratrei.ro

www.edituratrei.ro

ISBN (print): 978-606-40-2177-9

ISBN (EPUB): 978-606-40-2241-7

Prefață

Perfecționismul este blestemul multora care se simt presați, stresați și nefericiți pentru că se consideră valoroși ca oameni în funcție de ce performanțe au la locul de muncă, de cât de bine se înțeleg cu ceilalți, de cum controlează condițiile incerte și multe altele. Stresul perpetuu este prezent la orizont și la cei care așteaptă de la ceilalți să gândească și să se comporte într-un fel anume și ca viața să se desfășoare în mod fericit.

Spre deosebire de standardele de excelență, standardele perfecționismului pentru atingerea stimei de sine sunt preludii ale sentimentului că ești un ratat chiar și când obții succese deosebite. Mai rău, străduința de a obține ceva imposibil te împiedică să ai relații de calitate și o carieră satisfăcătoare. Dacă diminuezi această formă toxică de perfecționism, vei putea atenua și aceste probleme conexe.

Mai mult, când se intersectează cu diferite forme de depresie, anxietate și alte stări dezagreabile, perfecționismul amplifică nefericirea. Diminuarea formelor toxice de perfecționism poate reduce simultan aceste stări (Lowndes et al., 2018).

La fel ca în alte cărți extraordinare ale lui, în Making Peace with Imperfection dr. Elliot D. Cohen expune cu pricepere o metodă în șase pași destinată neutralizării convingerilor distructive ale perfecționismului. El ne conduce pas cu pas, folosind ca exemple diferite forme de perfecționism, și ne arată modul în care putem exersa combaterea eficientă a acestuia. Pregătindu-ne astfel, putem ieși cu bine din situațiile care apar spontan și în care, altminteri, am putea cădea automat în capcana perfecționismului.

Dr. Cohen prezintă sarcini comportamentale pe care le putem îndeplini singuri. Implicându-ne în aceste experimente,vom arunca zarurile în favoarea unei eliberări mai rapide și mai durabile de afecțiunile perfecționismului. Ceea ce ni se propune nu este o muncă de rutină. Există o știință în spatele abordării clasice de tip self-help a lecturii. Într-adevăr, participarea activă la acest proces de biblioterapie este unul dintre cele mai eficiente lucruri pe care le putem face pentru a ne ajuta, poate chiar cel mai productiv (Kazantzis et al., 2018).

Experimentând activ metoda în șase pași a doctorului Cohen, până când vei termina această carte, vei avea motive raționale să crezi că nu vei fi perfect și că nici nu trebuie să fii. Dar asta nu înseamnă că vei lenevi, așa cum mulți își închipuie că se va întâmpla dacă nu se conduc singuri. În schimb, s-ar putea să descoperi un paradox. Când îți concentrezi atenția asupra a ceea ce poți face, fără dezordinea mentală dată de gândirea distructivă a perfecționismului, este posibil să te descurci mai bine și cu mai puțin stres. Cu mai puține idei perfecționiste toxice care să-ți domine perspectiva asupra vieții, probabil că vei avea relații mai bune și te vei bucura mai mult de viață. Desigur, nu pot exista garanții în acest sens, ci doar probabilități semnificative.

O parte principală a terapiei rațional-emotive și comportamentale a psihologului dr. Albert Ellis este dedicată combaterii credințelor iraționale dăunătoare. Abordarea lui Ellis este amplu susținută de cercetări științifice (David et al., 2018). În această carte, dr. Cohen adoptă o abordare rațional-emotivă și comportamentală pentru a combate perfecționismul. El vede pericolele convingerilor perfecționiste, le arată în mod activ cititorilor cum să submineze acest tip de gândire și face o treabă extraordinară în aplicarea și extinderea metodelor filosofice de gândire clară ale lui Ellis cu scopul de a rezolva problema combaterii perfecționismului.

Dr. Cohen recurge la diverse abordări filosofice pentru a dezamorsa convingerile perfecționiste toxice. Una dintre ele este o tehnică de răsturnare. De exemplu, perfecționismul este o idee de valoare condiționată. Oamenii care gândesc astfel se află în capcana gândirii dihotomice în care fie au valoare, fie nu, iar perfecțiunea este soluția pentru a avea valoare. Iată și reversul: atât Cohen, cât și Ellis arată cum să gândești pluralist și să te accepți necondiționat pe tine însuți, să-i accepți necondiționat pe ceilalți și să accepți necondiționat viața.

Trebuie să fii în totalitate acceptat? Nu tocmai. Aici acceptarea presupune să admiți că lucrurile sunt așa cum sunt și nu așa cum crezi că ar trebui să fie. Asta înseamnă că, dacă nu ești acceptat 100% din timp, trebuie s-o iei așa cum e. Aforismul „Schimbă ceea ce poți, acceptă ceea ce nu poți și înțelege diferența“ surprinde esența semnificației acceptării și potențialul tău de a aplica acest concept în mod sănătos și eficient.

Cred cu tărie că, dacă Albert Ellis ar mai fi în viață, ar scrie cu plăcere prefața acestei cărți, i-ar aproba conținutul și ar avea lucruri elogioase de spus despre efortul extraordinar al doctorului Cohen de a ajuta oamenii care se chinuie cu perfecționismul.

Dacă te numeri printre milioanele de persoane ale căror așteptări sunt prea mari și care experimentează tensiuni opresive corespunzătoare, citește această carte. Încearcă un eșantion de exerciții. Cred că vei învăța multe pentru a te elibera de pericolele perfecționismului și vei utiliza cu folos ceea ce înveți pentru a-ți promova interesele conștientizate și pentru a-i ajuta pe apropiați să facă același lucru.

Dr. Bill Knaus,

fost director formare postdoctorală, Institutul Albert Ellis; autor al The Cognitive Behavioral Workbook for Anxiety

Introducere

Pericolele perfecționismului și cum te poate ajuta această carte

Lucrarea de față este un manual plin de compasiune pentru cei care bănuiesc deja că există ceva fals și autodistructiv în legătură cu nevoia lor de perfecțiune. Dacă ești o astfel de persoană, există o mare probabilitate să te fi întâlnit cu lectura potrivită. Această carte te poate ajuta să vezi cum perfecționismul tău îți distruge propria viață și afectează viețile celor cu care locuiești, lucrezi sau socializezi, dar și ce poți face în acest sens. În paginile ei nu ofer nicio poțiune magică capabilă să rezolve toate durerile de cap. Aceea n-ar fi decât o altă stratagemă perfecționistă.

Diferența dintre strădania pentru excelență și perfecționism

A tinde spre excelență în lucrurile care contează pentru tine nu înseamnă perfecționism; dimpotrivă, acesta poate fi un mod sănătos și productiv de a trăi. Poate că aspiri să fii cel mai bun atlet, student, bucătar, partener sau avocat posibil. Ești foarte motivat și țintești spre stele. Până acum totul e bine! Ceea ce separă astfel de aspirații sănătoase de perfecționism este faptul că nu pretinzi să ajungi la stele. Mai mult de-atât, persoanele fără pretenții care se străduiesc cu entuziasm să atingă excelența pot considera călătoria în sine drept cel mai satisfăcător și interesant aspect al destinației, nu dacă ating efectiv un obiectiv idealist sau improbabil. Așadar să fie clar: te încurajez să ridici steagul luptei pentru excelență — atât timp cât nu pretinzi perfecțiunea.

Perfecționismul este dureros de experimentat

Fie că pretinzi perfecțiune de la tine, fie de la ceilalți sau de la lume în general, te pregătești pentru o viață de stres dureros și neîncetat. De ce? Pentru că trăiești în cercul vicios al unei anxietăți continue, privitoare la faptul că pretențiile tale nerealiste față de tine, față de ceilalți sau față de lume nu se vor împlini. Iar când realitatea nu se ridică la nivelul cerințelor tale, așa cum invariabil se va întâmpla, experimentezi inutil depresia, vina, furia sau alte emoții dureroase.

Perfecționismul îți face rău ție și celorlalți

Acest ciclu continuu al stresului îți anihilează de fapt propriile scopuri! De ce? Pentru că fiecare dintre noi, la fel ca toți ceilalți și restul lumii de sub soare, suntem, prin natura noastră, imperfecți. După cum vom vedea în Capitolul 1, stresul pe care îl generezi prin faptul că pretinzi perfecțiunea te împiedică să-ți atingi obiectivele, să-i ajuți pe alții să se descurce mai bine sau să îmbunătățești starea lumii. Când îți petreci viața insistând asupra a ceea ce este imposibil sau aproape imposibil de obținut, în mod ironic, este foarte probabil să realizezi mai puține lucruri, să creezi o mulțime de probleme pentru tine și pentru ceilalți și să faci mai puțin pentru a transforma lumea într-un loc mai bun.

Terapia comportamentală rațional-emotivă (REBT) te poate ajuta

Deci ce poți schimba pentru a te simți și a face mai bine? Abordarea adoptată în această carte se bazează pe un tip popular de psihoterapie, cunoscut sub numele de terapie comportamentală rațional-emotivă (REBT) și dezvoltat de marele Albert Ellis, bunicul terapiei cognitiv-comportamentale (CBT). Această abordare pune accentul pe eforturile intense care trebuie făcute pentru modificarea felului de a gândi ce te determină să acționezi autodistructiv și ajută la promovarea unei schimbări cognitive constructive prin renunțarea la comportamentele care îți întăresc gândirea autodistructivă.

Nu evenimentele din viața ta te supără

Un aspect-cheie al REBT este preluat de la filosoful roman Epictet, care a observat cu perspicacitate că nu evenimentele din viața proprie îi supără pe oameni, ci interpretarea pe care ei o dau acelor evenimente. Diavolul se află adesea în limbajul pe care oamenii îl folosesc pentru a crea interpretări iraționale și autodistructive ale realității. „Este oribil, îngrozitor, de-a dreptul teribil că mi-am pierdut locul de muncă.